Astmul bronsic

Factori de risc Factorii care influenteaza riscul de aparitie al astmului pot fi impartiti in factori care cauzeaza dezvolatarea astmului si factori care declanseaza simptomele astmului. Trebuie tinut seama ca exista factori care pot cauza ambele situatii. Primii includ factorii care tin de gazda (sunt in primul rand genetici) si ultimii sunt factorii, care tin de mediul inconjurator.


Factorii care tin de gazda

1. Genetici

Componenta genetica are implicatii in 4 arii principale:

•  productia de anticorpi IgE alergen specifici (atopie);
•  amorsarea hipersensibilitatii cailor aeriene;
•  generarea mediatorilor inflamatiei in exces, cum ar fi citokinele, chemokinele si factorii de crestere;
• raspuns imunocelular cu angajarea prevalenta a limfocitelor Th2 - "ipoteza igienei".

Studiile familiale si cele de tip caz-control au identificat un numar de regiuni cromozomiale care se coreleaza cu riscul de aparitie/dezvoltare a astmului. Alaturi de genele care predispun la astm, exista gene care sunt asociate cu modularea raspunsului la tratamentul astmului (variatiile in gena care codifica ß-adrenoreceptorul, gene care modifica sensibilitatea la glucocorticosteroizi si leukotriene etc.).

2. Obezitate

Este un factor de risc pentru astm. Mediatori cum ar fi leptinele pot afecta functia cailor aeriene si pot creste probabilitatea dezvoltarii astmului.

3. Sexul

Astmul este mai frecvent la copii de sex masculin. Inainte de varsta de 14 ani, prevalenta astmului este aproape de doua ori mai mare la baieti decat la fete. Pe masura ce copiii se maturizeaza, diferenta dintre sexe se inverseaza, si in perioada adulta prevalenta astmului e mai mare la femei decat la barbati. Cauzele acestei diferente nu sunt clare.


Factorii care tin de mediul inconjurator

1. Alergenii

•  de interior: acarieni, alergenii gandacului de bucatarie, fungi, praf de casa, mucegaiuri, drojdii, animalele cu blana (caini, pisici, soareci);
•  de exterior: polen, fungi, drojdii, mucegaiuri;

2. Infectiile (predominant virale)

In perioada copilariei, anumite virusuri au fost asociate cu debutul fenotipului de astm. Virusul sincitial respirator (VSR) si virusul parainfluenza produc un ansamblu de simptome care include bronsiolita, asemanatoare astmului la copil.

"Ipoteza igienei" sugereaza ca expunerea la infectii in primii ani de viata (datorata unei igiene mai precare) influenteaza dezvoltarea sistemului imunitar la copil pe o cale "non-alergica", ceea ce ar corespunde unui risc redus de aparitie atat a astmului, cat si a altor boli alergice.

3. Factori profesionali de sensibilizare

Astmul profesional, este definit ca astm provocat de expunerea la un agent intalnit in mediul profesional. Peste 300 de substante au fost asociate cu astmul profesional. Aceste substante includ molecule reactive care pot altera sensibilitatea cailor aeriene, molecule imunogene si numeroase produse din plante si animale care stimuleaza productia de IgE.

Astmul profesional apare, in general, la adulti, avand o frecventa de 1 la 10 cazuri de astm in randul celor apti de munca. Din aceasta cauza astmul este cea mai comuna tulburare respiratorie profesionala din tarile industrializate.

Ocupatiile cu risc crescut: munca in agricultura, pictura, vopsitoria, serviciile de curatare, prepararea maselor plastice. Totodata, cele mai multe cazuri de astm profesional sunt mediate imunologic si au o perioada de latenta de luni sau ani dupa inceputul expunerii.

Inca nu sunt bine identificati factorii, care pe anumiti oameni ii afecteaza iar pe altii nu, in aparitia astmului profesional ca raspuns la acelasi tip de expunere.

Expunerile frecvente la iritanti aerieni pot cauza "astmul iritativ indus” care se poate instala chiar si la persoanele non-atopice. Atopia si fumul de tigara pot creste riscul sensibilitatii fata de factorii profesionali.

Cea mai importanta metoda de prevenire a astmului profesional este eliminarea sau reducerea timpului de expunere la factorii profesionali cu potential sensibilizat.

4. Fumul de tigara

Fumatul este asociat cu:

•  accelerarea declinului functiei pulmonare la persoanele cu astm;
•  cresterea severitatii astmului;
•  reducerea raspunsului la tratament cu corticosteroizi inhalatori si sistemici (deoarece pacientii fumatori au o inflamatie predominanta neutrofila in caile aeriene) diminuand capacitatea de a controla astmul.

Expunerea la fumul de tigara, atat prenatal, cat si dupa nastere este asociata cu un risc mai mare de aparitie a simptomelor asemanatoare astmului in copilarie.

Fumatul in timpul sarcinii influenteaza dezvoltarea plamanului, astfel, copii mamelor fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa dezvolte wheezing in primul an de viata.

5. Aerul poluat

Rolul aerului poluat in aparitia astmului ramane un subiect controversat. Copii crescuti intr-un mediu poluat au mai frecvent o functie pulmonara diminuata, dar relatia acestei limitari a functiei cu aparitia astmului nu este demonstrata.

Cert este ca exacerbarile astmului sunt corelate cu nivelurile crescute de poluare a aerului. Asociatii similare au observat si in legatura cu poluantii din interior (fumul de tigara, cel rezultat din arderea gazului metan si a carburantilor de biomasa folositi pentru incalzire si racire, praful si infestarile cu gandaci de bucatarie, mucegaiurile si locuinte cu igrasie).

6. Dieta

Copii hraniti cu lapte de vaca sau proteine de soia au o incidenta mai mare a wheezing-ului in primii ani ai copilariei comparativ cu cei hraniti cu laptele de mama.

Unele date sugereaza ca anumite caracteristici ale dietelor occidentale, cum ar fi folosirea excesiva a hranei prelucrate si reducerea numarului de antioxidanti (in forma fructelor si legumelor), cresterea consumului acizilor grasi n-6 polinesaturati (care se gasesc in uleiul de peste) au contribuit la o crestere a astmului si a bolilor atopice.