Postul si perioada imediat urmatoare

Postul, in special Postul Pastelui a carui perioada o traversam, implica anumite obiceiuri ancorate in traditia crestin-ortodoxa a poporului nostru. Suntem datori in aceasta perioada sa traim cu infranare si cumpatare indoita: post de mancare si post sufletesc.

Din punct de vedere al medicului, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. La inceputul primaverii, timp de 7 saptamani inaintea Sarbatorilor Sfintelor Pasti, postul este asociat de majoritate cu o perioada de "restrictie alimentara". Are loc acum trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente conservate, de origine animala, pe resursele adunate in camara in toamna trecuta, la o alimentatie in principiu de origine vegetariana sau lacto-ovo-vegetariana, avand baza in oferta de primavara, leguminoasa in special, care aduce un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa surmonteze astenia de primavara.

Postul nu are acelasi beneficiu pentru toata lumea. Exista oameni care depun un efort intens (consum caloric peste 3500cal/zi) si carora alimentatia de post nu le poate asigura nevoile energetice. Gravidele, cu nevoi vitaminice si de minerale crescute, au nevoie de o suplimentare a acestora daca adera la alimentatia de post. Acestea pot fi asigurate fie printr-un aport medicamentos, fie printr-o abordare inteligenta a postului, sustinut printr-o alimentatie de tip lacto-ovo-vegetarian. Posturile au adesea efecte negative si determina aparitia bulimiei, in special la acele persoane care au o parere proasta despre ele insele sau care sufera de nevroze. Posturile, indiferent de durata lor reprezinta o contraindicatie pentru pacientii care sufera de diabet, boli metabolice, boli ale ficatului sau care au suferit bulimie sau de anorexie, boli care sunt, in general predispuse la reaparitie. Ideal ar fi un control medical de specialitate inainte de a aborda o dieta de post, mai ales pentru cei care sufera de afectiuni cronice, pentru a evita riscurile unei alimentatii neadecvate.

Nu exista un tip de alimentatie general valabila in perioada Postului

Alimentatia trebuie adaptata metabolismului personal, in functie de mediul de viata si factorii de stres inconjuratori. In principiu, dieta va fi compusa din soia, cartofi, cereale integrale (surse vegetale de proteine), fructe (sursa pentru glucide), uleiuri si margarine vegetale, nuci, seminte (surse de lipide). Aportul vitaminic este necesar in cantitati mici, fiind asigurat in pricipal prin consumul de vegetale si fructe crude. Vitaminele regleaza multe functii organice si actioneaza drept catalizatori, grabind reactiile chimice din corp. Sunt de doua feluri: liposolubile (A,D,E,K) si hidrosolubile (B, PP, C). Un alt aspect al alimentatiei in acesta perioada este faptul ca are loc o crestere benefica a consumului de fibre. Fibrele alimentare sunt polizaharidele (categoria glucidelor), pe care enzimele noastre digestive nu le pot desface. Ele nu fac decat sa treaca prin corp ca o perie ce curata. Au rolul de a reduce nivelul colesterolului din sange. Necesarul minim de fibre zilnic este de 16-25 g (ideal 40 g). Fibrele previn constipatia si problemele legate de aceasta. Surse de fibre: cereale si produse cerealiere, leguminoase, fructe proaspete si uscate, alimente consumate inainte de Paste. Nici un aliment nu contine toate aceste elemente nutritive, de aceea trebuie sa folosim o alimentatie variata.

Ar trebui sa existe o abordare diferita a Postului, in functie de varsta, nevoi metabolice, afectiuni preexistente sau predispozitie pentru anumite afectiuni. Un adolescent in dezvoltare, cu o viata activa din punct de vedere sportiv, are nevoie de un aport vitaminic si energetic mai mare decat un om matur, cu o profesie sedentara, sau decat un pensionar. Daca este predispus la afectiuni cardiovasculare, risc determinat de catre medicul specialist printr-un profil anamnestic, atunci trecerea la o alimentatie vegetariana in Post, pentru cel ce o adopta, are efecte benefice. Consumul de vegetale scade nivelul colesterolului la nivel sangvin, asigura un tranzit mai bun.

Insa nevoile de protide sunt mai crescute la copii (3,5 g. pe kilocorp in 24 de ore), decat la adulti (2 g pe kilocorp in 24 de ore), deoarece la primii procese plastice (formatoare) ale organismului sunt intense. Nevoile alimentare sunt mai mici la oamenii de varsta inaintata, deoarece si procesele metabolice la acestia sunt mai scazute.

Odata cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga, datorita digestiei mai greoaie. Asfel poate aparea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic sa se treaca la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmari o dozare adecvata a portiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu a aparea o supra/sub alimentare.

Organismul supus postului, odata cu trecerea la alimentatia ce contine mai multe alimente de origine vegetala, si invers, nu are nevoie de o perioada de adaptare determinata. Trecerea dintr-un sens in altul este bine tolerata, caci organismul uman sanatos reuseste sa se adapteze de la un tip de alimentatie la altul fara consecinte notabile. Spre exemplu pentru fier, care este absorbit cu usurinta din alimente de origine animala, are loc o crestere a capacitatii de absorbtie; prezenta vitaminei C in legume si fructe favorizeaza acest proces. Sursa de vitamina D (animala) este inlocuita printr-o productie crescuta la nivelul tegumentului, odata cu expunerea la soare si consumul de uleiuri vegetale. De aceea postul este recomandat a fi urmat de catre persoanele sanatoase.
Excesele de orice natura trebuie evitate. Consumul de carne grasa in ziua de Paste asociat cu consumul de alcool poate declansa afectiuni de tipul pancreatitei acute.

Concluziile care pot fi trase, adoptand o alimentatie de post sunt:

- alimentele bogate in proteine au, in general, un continut mare de colesterol si grasimi, care sunt cunoscute ca fiind factorul principal al bolilor de inima si infarctului, de aceea o perioada de post este indicata cel putin de doua ori pe an (Paste, Craciun);
- variaza alimentele in orice tip de dieta;
- consuma moderat alimente cu aport caloric mare (ciocolata, nuci, fasole) - portiile mici dau o senzatie de satietate si de placere mai mare decat excesele;
- apeleaza la substitutii sanatoase - paine integrala in locul celei albe, margarina in locul grasimii animale, proteine din soia in locul celor animale;
- respecta regimul meselor - mai des si mai putin, ajuta la dozarea cantitativa a alimentelor si la evitarea hipoglicemiilor;
- persoanele sanatoase pot adopta o dieta de post, este nevoie in rest de recomandarile unui medic nutritionist.