The Story of Autism, sau cum să faci din pasiunea ta un loc de terapie pentru copii

Din ce în ce mai mulți români au auzit de termenul de autism, înțeleg ce înseamnă și cât de importantă este integrarea copiiilor în comunitate. Alexandra Dreghiciu, mama a unui băiețel cu autism, și-a dorit dintotdeauna să ajute, să fie înconjurată de copiii și să se joace cu cei mici.

 Experiența personală a făcut-o să înțeleagă cât de importantă este, pentru un copil cu autism, interacțiunea cu un copil tipic, astfel că a deschis un Centru unde aplică terapii inovative. ”Ideea centrului The Story of Autism nu pleacă neapărat de la problema fiului meu, totul a pornit de la dorința mea de a construi un cămin, o căsuța pentru toți copiii. Cel mai greu mi-a fost să găsesc oameni compatibil cu ideea mea, oameni care să-și dorească cu adevărat să se implice, să nu renunțe la primul impas, pentru că știm cu toții cât de greu e cu un copil, dar cu un copil cu nevoi speciale.

Misiunea unui terapeut e destul de dificilă, dacă nu te implici nu ai rezultate, mulți renunță pentru că sunt mult prea epuizați și nu mai au răbdare”, spune Alexandra.
 
Centrul este la început de drum, însă pregătit să facă față, cu ajutorul personalului și terapiilor, oricărui copil cu nevoi speciale. “Terapia este foarte importantă. Primul pas este să nu renunțe, să continue terapia (joacă) și acasă, să comunice mereu cu terapeutul și să nu încarce programul copilului.  Nu uitați, este un copil care are nevoie de joacă, de copilărie, așa că nu trebuie să exagerăm cu terapiile.
Terapiile prin care încercăm să îi ajutăm pleacă de la kinetoterapie și recuperare medicală ( de la 0-18 ani ); logopedie; terapie ocupațională, ergoterapie; terapie de integrare senzorială, meloterapie și art terapie; grupuri de socializare pentru copii cu dizabilități și grupuri pentru copilașîi fără probleme , afterschool pt cei cu dizabilati. Evident, toate acestea sunt disponibile și copiiilor tipici”, spune Alexandra Dreghiciu.


Un moment important în dezvoltarea și recuperarea rapidă a copiiilor cu autism îl constituie interacțiunea cu copiii tipici.

„Toată lumea recomandă încadrarea lor în învățământul de masă, grupuri de socializare, apoi părintele se lovește de bullying și copilul regresează. Puține centre oferă un program clar de pregătire a copilului pentru societate. Noi ne-am gândit la acest program și încercăm să introducem în timpul terapie un copil voluntar.  Acesta se joacă liber și este de mare ajutor pentru copilul cu nevoie speciale. Încurajăm voluntariatul care îi ajută foarte mult pe copiii tipici la dezvoltarea simțului civic”.