Toamna este un anotimp de tranziție către sezonul rece. Ziua începe să scadă, intensitatea luminii se reduce treptat, iar temperatura scade până la pragul înghețului. Reducerea intensității luminii provoacă diferite schimbări în organism: producția de serotonină (hormonul fericirii) scade, vitamina D se fixează mai greu (deficitul acestei vitamine este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietății) și este stimulată, conform unor studii, producția de melatonină (hormonul somnului).
Astfel, tonusul general al organismului scade, putând apărea modificări și la nivelul dispoziției, deoarece organismul se pregătește de „hibernare”.“Încă de pe vremea lui Hipocrate s-a afirmat că, vremea este doar un factor favorizant sau declanșator al unui proces patologic și nicidecum un factor cauzator! Este firesc să devenim mai leneși începând din toamnă și până în iarnă, deoarece funcțiile organismului se adaptează condițiilor climaterice, fiziologia organismului se schimbă, respectiv încetinește, pentru a-și păstra căldura și energia de care are mai multă nevoie decât în celelalte anotimpuri. Dar de aici, de la pregătirea firească a organismului pentru perioada de iarnă și până la patologia <astenia de toamnă> și, eventual, <depresia de iarnă> mai e mult. Astfel, putem vorbi despre astenie de toamnă doar în cazul persoanelor cu un echilibru funcțional mai slab, cu o rezistență generală diminuată și cu o redusă capacitate de adaptare la factorii de mediu. Iar în acest caz astenia de toamnă nu este o tulburare în sine, ci un semn important al altor tulburări”, explică Alexandra Siru, psiholog în cadrul clinicii ProVita - Diagnostic și Tratament.
Posteaza comentariu