Imaginea femeii in secolul al XIX-lea

Secolul al XIX-lea a cunoscut si o constructie imaginara despre femeiecare este realizata mai mult in functie de dorintele masculine si feminineexistente decat de realitati. Nu conteaza ceea ce este, ci ceea ce artrebui sa fie.

Principala calitate feminina, frumusetea
Frumusetea a reprezentat un criteriu imuabil de-a lungul secolului alXIX-lea in configurarea imaginii feminine si probabil ca si astazi laintrebarea "cum ar trebui sa fie o femeie", frumusetea ar fi una dinpreferintele principale.
Iacob Negruzzi publica in epoca o nuvela in care propunea 10 categoriiale frumusetii, un adevarat indreptar pentru contemporani. Iata careerau acestea: "1. Foarte frumoasa; 2. Frumusica; 3. Curatica; 4. Cantabinisor din clavir; 5. Hm, hm; 6. E nostima; 7. Nu-i sluta; 8. Ia, unbunduc; 9. Slututa; 10. Pogana", adaugand ca atunci cand intrebi despreo fata daca este frumoasa si ti se raspunde "canta binisor din clavir"trebuie sa te departezi mai din vreme iar daca intra in categoriileurmatoare acesteia, "ia-ti palaria si fugi unde-i apuca".
Cateva decenii mai tarziu apare un manual al frumusetii feminine in careautorul publica regulile si criteriile perfectiunii, intr-un amestec decifre si culori referitoare la proportia corpului, trasaturile fetei,expresia figurii si culoarea pielii, toate demne de invidiat. Mediciisi fiziologii sunt si ei chemati sa-si spuna cuvantul cu autoritateape care le-o confera stiinta, o stiinta ce evolueaza mai repede decatschimbarea stereotipurilor si parerilor preconcepute din cadrul mentaluluicolectiv.
Pana tarziu catre 1900 medicii romani sau popularizatorii ideilor medicaleau acreditat prin lucrarile lor ideea existentei unor diferente anatomicefundamentale, dincolo de particularitatile sexuale intre barbati sifemei. "Femeia are gura mai mica, dintii ei sunt mai mici decat labarbati si mai desi, la dansa se conserva dintii de lapte si adesealipsesc cele din urma molare. Stomacul si ficatul femii sunt mai mici,iar matele mai lungi. Aceste diferente fac ca o femeie sa manance maimulte legume decat barbatul care prefera nutriciunea animala. Esteremarcabil cat pot rabda de foame femeile si cum pot ele trai numai cuo mica cantitate de nutriciune".
Consecintele pe care teorii de acest fel le-au generat au fostimportante. Incapacitatile fizice si mentale presupuse a caracterizaconstitutia feminina par sa confirme viziunea masculina asupra separariispatiilor si destinarii privatului actiunii femeii. Descoperirilemedicinei si fiziologiei au spulberat fundamentul stiintific aldiscursului amintit, nu si imaginea vehiculata in epoca care continuasa circule intr-o forma aproape neschimbata.
Frumusetii i se alatura dragostea drept jalon al imaginarului desprefemeie. Dragostea era considerata a fi "virtutea si pacatul, religiasi viciul" femeii, lucru cu atat mai interesant de observat cu cat inepoca sentimentul nu face parte nici din criteriile in functie de carese realizau casatoriile, nici din normele impuse de moralitatea publica.Din punct de vedere psihic si psihologic, femeia era vazuta drept ofiinta aproape exclusiv senzitiva, dominata de sentimente si pasiuni,inca pasibila de ratiune si inteligenta nu numai datorita diferentelorfizice fata de barbat dar si celor de ordin psihic.

Calatorii straini si imaginea lor despre romance
Calatorii straini care s-au perindat pe la noi in secolul al XIX-lea si-auformulat si ei punctul de vedere asupra femeilor romane, in special asupracelor din elita pe care au avut ocazia sa le cunoasca mai indeaproape. Ingeneral, sursele sunt aproape unanime in a aprecia frumusetea dar si mareausuratate a femeilor din Romania, pana intr-atat incat un brav capitanenglez aflat in drum spre Constantinopol nota la 1827 in relatarilesale de calatorie ca "ar fi mare primejdie sa raman mai mult timp aici,aceasta pentru gloria Albionului sau a lui personala, ar fi mai bine sanu aflam. O alta tema des intalnita este aceea a luxului podoabelor siimbracamintei feminine; pentru o simpla plimbare cu trasura se foloseaucele mai scumpe si variate toalete aduse direct de la Paris deoareceultima moda ajungea din capitala elegantei europene pana la Bucuresti innumai 17 zile. Magazinele de moda si bijuterii din Bucuresti si Iasi eraucomparate cu cele pariziene si ofereau femeilor podoabele intregii lumi,pentru care acestea nu precupeteau nici arta, nici bani. De asemenea,era accentuata apetenta romancelor pentru lectura si pentru invatarealimbilor straine, la celalalt pol gasim insa consideratii despredezinteresul doamnelor fata de gospodarie si ingrijirea casei.
Cu sau fara greseli, pe care de altfel nu trebuie sa le cautam, calatoriistraini isi formuleaza punctul de vedere asupra femeilor romane in functiede propriile sensibilitati si de mediul cultural caruia ii apartin dar side situatia si statutul femeii in tarie lor de origine. Chiar daca ceimai multi dintre acesti straini ajung la noi in drumul lor spre Orient,nimic nu este intamplator in cuprinsul constructiei imaginare pe carene-au lasat-o sa o deslusim.