Un pahar de lapte a reprezentat mult timp relaxarea prin excelență, în special la sfârșitul unei zile stresante. Combinat cu prăjiturele, era gustarea preferată de adulți și copii înainte de culcare sau dimineața pentru un plus de energie. Aparent produsele lactate sunt benefice, având în vedere numărul impresionant de celebrități care au susținut consumul lor de-a lungul timpului. Însă, în paralel, au apărut și adepții dietelor vegetariene sau vegane care au identificat lactatele drept cauza multor afecțiuni. În aceste condiții este greu de decis ce ar trebui să consumi. Față de 1978, consumul de lapte a scăzut de la 1-2 căni pe zi la jumătate de cană pe zi, iar 54% din populație nu mai consumă deloc lactate.
Iată care sunt cele mai populare mituri despre produsele lactate:
1. Laptele este cea mai bună sursă de calciu
Într-adevăr, laptele conține o cantitate importantă de calciu, dar nu este singura sursă pentru acest mineral. O porție de lapte îți asigură 30% din necesarul zilnic de calciu. Doza zilnică de 1.000mg de calciu, recomandată pentru femeile cu vârste cuprinse între 19 și 50 de ani, este destul de dificil de obținut în lipsa produselor lactate. Cu toate acestea, poți reuși să crești cantitatea de calciu din meniul zilnic dacă vei consuma mai des fasole fiartă, fulgi de ovăz (fără lapte), tofu, broccoli, sardine, migdale și suc de portocale fortificat cu o doză suplimentară de calciu.
Potrivit specialiștilor, un meniu variat care include aceste alimente este suficient pentru a menține densitatea osoasă și a reduce riscul de fracturi, mai ales dacă practici și ridicarea greutăților de cel puțin 3 ori pe săptămână.
„Prevenirea fracturilor a fost întotdeauna obiectivul primordial când se recomandă produsele lactate”, afirmă Walter Millet, directorul departamentului dedicat nutriției, din cadrul Universității Harvard. Cu toate acestea, echipa sa a revizuit studii realizate cu participarea a 200.000 de femei și nu s-a putut identifica o legătură directă între un risc redus de fracturi și un consum frecvent de lactate. De asemenea, un studiu realizat în Suedia a demonstrat, pentru 60.000 de femei, că un consum zilnic de 700ml de lapte crește riscul de fracturi de șold cu până la 60%. Se pare că oasele sunt afectate negativ de lactoză, tipul de zahăr din componența laptelui.
2. Ai nevoie de lapte pentru vitamina D
Vitamina D este esențială pentru absorbția optimă a calciului, menținerea densității osoase și a unei greutăți normale și este adăugată de producători în fiecare sortiment de lapte, chiar și în unele tipuri de brânză. Acest lucru se întâmplă pentru că sursele naturale de vitamina D sunt restrânse: gălbenușurile de ou, ficatul și peștele gras. Totuși, produsele lactate nu sunt singurele fortificate cu vitamina D. Poți găsi și cereale sau suc de portocale care au această vitamină adăugată. Soarele este și el o sursă excelentă de vitamina D, însă expunerea prelungită crește riscul de cancer de piele sau de îmbătrânire prematură a pielii. De asemenea, excesul de vitamina D ar putea periclita sănătatea.
3. Cu toții suntem alergici sau avem intoleranță la lactoză
Este adevărat că aproximativ 65% dintre adulți vor avea intoleranță la lactoză, pe măsură ce înaintează în vârstă, iar în cadrul populației de origine asiatică procentul poate ajunge până la 90%.
„Cu toții ne naștem cu enzima care ne permite să digerăm laptele matern, dar majoritatea dintre noi o pierdem pe măsură ce trec anii”, explică dr. Steve Taylor, de la Universitatea din Nebraska. Majoritatea strămoșilor noștri nu au băut lapte decât în primii ani de viață, astfel încât nu există o capacitate nativă de a prelua elementele nutritive ale laptelui la orice vârstă. Dacă în copilărie beai des lapte fără să ai nicio problemă, dar acum observi că ești balonat sau ai probleme digestive, cel mai bine este să mergi la un consult pentru a afla dacă ai intoleranță la lactoză. Nu trebuie să renunți complet la produsele lactate, ci să limitezi cantitatea sau să le alegi pe cele cu enzima numită lactază sau care conțin probiotice.
Alergia la produsele lactate este extrem de serioasă, iar simptomele pot varia de la iritații pe piele, până la stări de vomă și șoc anafilactic, însă nu afectează decât 1% din populație.