"Obiceiurile alimentare ni le formăm din copilărie, când devenim adulţi acestea sunt deja bine înrădăcinate. Felul în care ne raportăm la mese, preferinţa de a lua masa în oraş sau de a găti în casă formează un ritm al alimentaţiei propriu fiecărei persoane, care nu se schimbă prea mult de-a lungul vieţii. Evident că acest lucru este în avantajul nostru sau nu. Dacă avem norocul să creştem cu obiceiuri alimentare şi de mişcare sănătoase, acestea ne vor prinde foarte bine pe măsură ce ne maturizam. Însă, dacă nu suntem obişnuiţi de mici să facem mişcare în mod regulat şi nici să avem un regim alimentar echilibrat, vom avea de suferit pe măsură ce avansăm în vârstă", explică dr. Gratton.
Adolescenţii au nevoie de calciu şi vitamina D
Adolescenţii sunt în curs de formare al masei osoase, acest proces continuând şi după atingerea vârstei de 20 de ani. De aceea, este extrem de important să oferim organismului substanţele nutritive potrivite sub formă de calciu şi vitamina D, care se găsesc în alimente că lapte slab, iaurt sau brânză de casă. Tot în această perioadă, corpul adolescenţilor îşi formează masa musculară, proces care necesită prezenţa în alimentaţie a cât mai multor proteine sănătoase, care se găsesc în peşte, pui, carne slabă şi proteine vegetale, cum este soia.
Adesea, alimentaţia adolescenţilor este lipsită de fibre. Ea ar trebui îmbogăţită cu mai multe fructe şi legume proaspete, precum şi mâncăruri care conţin cereale integrale (orez negru, orz, pâine din făină integrală şi ovăz). Aceste alimente sunt şi o sursă importantă de potasiu, un mineral valoros pentru o bună dezvoltare a corpului adolescenţilor.
Proteinele, sunt recomandate în formarea musculară a tinerilor
La vârsta adultă, consolidarea şi menţinerea masei musculare reprezintă una din principalele arme de luptă împotrivă creşterii în greutate care apare pe măsură ce avansam în vârstă. Nevoile energetice pe care le avem depind, în mare parte, de cantitatea de muşchi pe care o deţinem, întrucât ţesuturile musculare consuma mai multe calorii decât orice alte ţesuturi din corp. Proteinele sunt cheia în procesul de formare a masei musculare. Este indicat să consumăm proteine din carne slabă, peşte, pui, proteine de soia şi produse lactate.
Pe lângă includerea proteinelor sănătoase în alimentaţie, este indicat să consumăm alimente slabe, fructe şi legume din abundenţă, precum şi cereale integrale. Grăsimile nu trebuie evitate în totalitate, în sensul că sunt recomandate grăsimile naturale din peşte, nuci, avocado şi ulei de măsline.
Ai trecut de vârsta a doua? Protejează-ţi articulaţiile şi oasele!
Oasele şi articulaţiile nu mai sunt la fel de rezistente că în tinereţe, dar nu înseamnă că putem să renunţăm la practicarea exerciţiilor. Sportul şi mişcarea ne ajută să nu luăm în greutate, ne fac oasele mai rezistente, precum şi creierul şi sistemul cardiovascular. Combinaţia dintre alimentaţie sănătoasă şi mişcare este unul dintre cele mai bune remedii împotrivă îmbătrânirii.
Chiar şi câteva kilograme în plus faţă de greutatea ideală ne pot provocă probleme de sănătate. Ele pot duce la creşterea tensiunii arteriale, precum şi a nivelului de zahăr şi de grăsimi din sânge - cum este colesterolul -, care pot mari riscul apariţiei diabetului de tip 2 şi bolilor cardiovasculare. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că excesul de greutate apasă greu şi asupra articulaţiilor.
Un alt aspect important în ceea ce priveşte problemele asociate îmbătrânirii este cel legat de radicalii liberi - molecule foarte active care favorizează procesele de oxidare din ţesuturi şi celule.
Nu putem opri formarea de radicali liberi, întrucât o mare parte din ei iau naştere în urmă metabolismului organismului, dar, dacă avem un sistem eficient de luptă împotrivă lor, putem proteja integritatea celulelor şi ţesuturilor. Toate alimentele care au că sursă plantele sunt surse preţioase de antioxidanţi. Ele sunt săţioase şi nu conţin multe calorii, fiind un aliat de nădejde în luptă împotrivă kilogramelor în plus.