Ce greșeli de gătit ar trebui să eviți dacă nu vrei să ai de-a face cu mâncarea toxică
1. Gătitul cu grăsimile greșite
Gătește cu ulei de măsline, dar numai unele alimente. Mai poți apela și la unt. Și uleiul de cocos vine cu nenumărate motive pentru care nu ar trebui să îl folosești la gătit. Deci care sunt cele mai sănătoase grăsimi pentru gătit? Uleiurile au puncte de ardere diferite, iar, odată ce încep să să ardă, grăsimea se descompune și pot fi eliberați radicali nocivi. Uleiurile cu puncte ridicate de ardere sunt perfecte pentru gătitul la temperaturi ridicate și includ uleiul de avocado, uleiul de migdale, uleiul de rapiță, uleiul de struguri, uleiul de arahide, uleiul de susan și uleiul de floarea-soarelui. Indiferent de punctul de ardere, este recomandat să limitezi consumul de ulei de soia și de porumb, deoarece unele studii au ajuns la concluzia că sunt corelate cu diabetul zaharat.
2. Supraîncălzirea uleiurilor sănătoase
Uleiurile cu punctul de ardere scăzut sunt mai bune pentru salate sau pentru alimentele deja gătite, nu pentru gătitul la temperaturi ridicate. Unele uleiuri, cum ar fi uleiul de măsline și uleiul de cocos, conțin compuși nutriționali care pot fi distruși atunci când sunt atinse temperaturi ridicate peste punctul de ardere. Pentru gătit în general - prăjit, sauté - este recomandat un ulei neutru, cum ar fi cel de struguri sau de floarea-soarelui. Pentru aromatizarea sosurilor reci, poți folosi uleiul de măsline extra-virgin sau uleiul de in.
3. Prăjirea alimentelor
S-ar putea să aibă un gust bun, dar consumul regulat de alimente prăjite poate fi mortal. Prăjirea transformă alimentele sănătoase, cum ar fi legumele și carnea slabă, în mâncăruri nesănătoase. În plus, consumul de alimente prăjite a fost corelat cu o multitudine de probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă și diabetul zaharat.
4. Folosirea vaselor de gătit greșite
Este important să știi ce ingrediente sunt în alimentele pe care le mănânci, însă este la fel de important să știi ce ingrediente sunt folosite și pentru a crea vasele pe care le folosești. Vasele de care nu se lipește mâncarea sunt unii dintre cei mai mari vinovați atunci când vine vorba de toxicitate. Teflonul, care există practic peste tot, conține o substanță chimică numită acid perfluorooctanoic (PFOA sau C8). Unele studii au găsit legături între expunerea la PFOA și dezvoltarea cancerului, probleme cu reproducerea și disfuncția hepatică. Sunt recomandate alternative sănătoase, precum fonta, sticla, oțelul inoxidabil și ceramica.
5. Depozitarea resturilor alimentare în recipiente din plastic
În același mod în care acorzi atenție vaselor de gătit, trebuie să fii atent și la recipientele pentru depozitarea alimentelor. Unele recipiente din comerț conțin BPA, despre care studiile spun că, odată ingerat, mimează estrogenul în organismul uman. Nivelul ridicat de estrogen are ca rezultat creșterea în greutate, ciclurile menstruate neregulate, durerile de cap și un risc mai mare de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer. În schimb, poți schimba recipientele din plastic cu recipiente din sticlă
6. Consumul prea mare de sare
Dacă există o aromă preferată de aproape toată lumea în mâncare, este cea sărată. De exemplu, în Statele Unite, circa 90% din persoane consumă prea multă stare încă de la vârsta de doi ani, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. American Heart Association recomandă un consum de 2.300 mg de sare pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ o linguriță în cazul adulților. În unele cazuri, gusturile noastre pot fi desensibilizate la aroma sării. Mâncărurile procesate conțin foarte multă sare și există și alte alimente care vin cu un conținut ridicat de sare la pachet.