Dar care este motivul pentru care apar astfel de preferințe și ce le determină? Răspunsul la această întrebare este deosebit de util pentru părinții care încearcă să-și convingă copiii să mănânce alimente sănătoase.
De asemenea, este util și pentru oamenii care vor să adopte un stil de viață sănătos și să includă în dietă alimente benefice cât mai variate pe care nu le preferă de obicei.
Iată ce ar trebui să știi despre preferințele alimentare:
Toți oamenii se nasc cu anumite preferințe alimentare
Totul pleacă de la biologia fundamentală. "Ne naștem cu o preferință pentru gustul dulce", declară pentru wellandgood.com medicul David A. Levitsky, profesor de nutriție și psihologie la Universitatea Cornell din Statele Unite. Specialistul spune că pasiunea pentru gustul dulce ne ajută să recunoaștem laptele matern. La câteva luni după naștere, se dezvoltă apetitul pentru alimente sărate. Experții consideră că această preferință apare pentru că alimentele sărate conțin nutrienți esențaili precum potasiu și sodiu.
De asemenea, ne naștem cu o aversiune față de gustul amar. "Există câteva elemente genetice care determină preferințele pentru unele gusturi, dar în mare parte acestea definesc reacția de aversiune față de gustul amar", spune David A. Levitsky. "Gustul amar semnalează adesea prezența unor substanțe periculoase. Acest lucru îi împiedică pe copii să mănânce lucruri periculoase din mediu", spune specialistul.
Preferințele pentru unele gusturi apar încă din perioada intrauterină
Individual, preferințele pentru anumite gusturi sau arome apar cât încă suntem în uter. "Câteva studii au demonstrat că mâncărurile cu o aromă puternică consumate de mamă pot afecta preferințele alimentare ale copilului aflat în uter", spune medicul. De exemplu, dacă mama consumă alimente precum usturoi sau anason când este însărcinată, fetusul este expus la aceste arome prin intermediul lichidului amniotic, ceea ce îi poate schimba reacția la ele după ce se naște.
Textura alimentelor este importantă
Oamenii pot avea preferințe și pentru anumite texturi. Alimentele care conțin grăsime, de exemplu, sunt preferate și pentru caracteristici precum miros, gust, textură sau palpabilitate. Sunt unele texturi pe care le preferă majoritatea oamenilor, de exemplu preferința pentru alimente crocante în locul celor cu textură elastică. Astfel de preferințe pentru textură afectează ulterior ce alimente be plac.
Putem învăța în timp să ne placă anumite alimente
Prin urmare, cu toții ne naștem cu o preferință pentru alimente dulci și repulsie pentru cele amare. Și în funcție de ceea ce au mâncat mamele în timpul sarcinii, putem avea o predispoziție pentru alte gusturi și arome. Dar toate acestea nu sunt fixe pentru tot restul vieții.
"Când suntem copii avem un nivel redus de acceptare pentru alimente, în special alimente noi. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, devenim tot mai curioși și încercăm alimente noi, iar unele dintre ele ne plac", spune Dr. Levitsky. Dar asta nu se întâmplă pentru că ni se schimbă papilele gustative, fenomen ce apare după vârsta de 45 de ani. Se întâmplă datorită expunerii la acel aliment nou.
"Te poți 'antrena' să accepți alimente care nu îți sunt nefamiliare", spune Dr. Levitsky. Acest proces de antrenare înseamnă, de fapt, să mănânci acel aliment până ajunge să-ți placă.
În cadrul unui studiu s-a descoperit că în general copiii au nevoie să mănânce un aliment de aproximativ 15 ori ca să le placă. Un alt studiu a descoperit că adăugarea zahărului pe broccoli sau conopidă îi determină pe copii să le mănânce. Iar după ce au mâncat de șase ori broccoli cu zahăr, a început să le placă să mănânce broccoli simplu.
Bineînțeles, nu ar trebui să te forțezi să mănânci ceva ce detești. Dar dacă eviți de mult timp unele alimente pe care le detestai în copilărie, merită să le încerci iar. E foarte posibil să-ți placă.