Oamenii cred că mâncând puține grăsimi slăbesc, deși este exact pe dos. Cea mai bună metodă de a slăbi este să mănânci mai multe grăsimi și să restricționezi la maximum carbohidrații, în special zaharurile simple. Și funcționează, în condițiile în care putem mânca delicios: salate cu avocado, nucă de cocos, nuci și smântână, ouă prajite în unt, supă de pui a la grec, muschiuleț de vită în sos de brânză gorgonzola, alune de pădure, migdale, semințe, etc.
Este vorba despre o infinitate de combinații, multe extrem de ușor de gătit. Dar este cam greu să te creadă cineva că slăbești mâncând nuci și smântâna. Dar eu am un echilibru între grăsimile animale și vegetale în dieta mea, mânânc zilnic salate de crudițăți, legume și fructe puțin dulci, pentru ca toate astea vin cu puține glucide care sunt însoțite de fibre, vitamine, minerale și antioxidanti.
Alimente permise în dieta ketogenică
Sunt o multitudine de alimente permise. Pe categorii de alimente înseamnă așa carne de pui, porc, vită, oaie, miel, capră, berbec, ied. Adaugă orice fel de pește. Din categorie sunt complet excluse mezeluri, cârnați, alte cărnuri procesate industrial sau acasă, dar și cărnurile afumate. La capitolul brânzeturi: telemea maturată, cașcaval, brânzeturi franțuzești sau italienești. Practic toate brânzeturile excluzând brânza topită care este plină de E-uri. Este permisă smântâna și este de preferat să fie grasă, este bună și brânza mascarpone, dar și untul – de preferat de țară, din surse locale și gras.
Sunt permise ouăle, iar eu le recomand pe cele de la țară și abia apoi pe cele bio.Urmează o categorie de mixuri de nuci și semințe, unde intră alune de pădure, migdale, nucă românească, nucile braziliene, caju – acesta din urmă nu în cantitate foarte mare pentru că are destule glucide, macadamia, fisticul, semințe de in și de floarea soarelui, semințele de dovleac, sâmburi de caisă și semințe de susan. Este bine ca aceste oleaginoase să fie crude, neprăjite și fără sare. Toate trebuie păstrate la rece. În dietă este permis și necesar avocado, nuca de cocos și uleiul de cocos, măslinele și uleiul de masline. La toate acestea se mai adaugă legume puțin glucidice precum broccoli, conopidă, spanac, fasole verde, varza, ardei, castravete, roșie, morcov, ceapă, usturoi, dovlecei, vinete, salată verde, ridiche, țelină și fructe de pădure, kiwi, ananas, mere, fructe de sezon, în limita glucidelor permise zilnic.
La capitolul lichide sunt permise - apă plată, minerală, ceai verde, ceai negru și cafea, de preferat bio, de preferat preparate în casă, fără zahăr. Indiferent de tipul de alimente, recomandarea mea este ca acestea să fie din surse naturale, de la animale crescute tradițional, de preferat de la țară, locale, sezoniere, cât mai proaspete, cât mai puțin procesate. Apoi dacă de la țară nu se poate, oricine poate merge în piața și oricine se poate împrieteni cu un producător local de brânza și ouă.
Îi găsești și pe Facebook sau pe internet. Există producători care îți aduc marfa la ușă.Recomand abia apoi variantele bio și la final alimente convenționale, ca soluție de avarie. Este evident că trebuie luat în calcul și raportul preț calitate, ușurință în procurare și ușurința în utilizare. Nu suntem roboti și nu trăim în cărți, unde dieta este ideala și noi suntem perfecți. De multe ori ai alegeri limitate, iar atunci chiar și alimentele convenționale, într-un raport corect preț/calitate și o disponibilitate decentă pot fi bune. Un ou, chiar și convențional, este mai bun decât un batonaș cu ciocolată.
Dieta aceasta poate fi ținută și de vegetarieni (sau de ovo-lacto-vegetarieni), cât și de vegani. Alimentele permise sunt chiar alimente. Nutriționismul a greșit, dupa părerea mea. S-a scos nutrimentul (vitamina, mineral, polifenol etc.) din aliment, s-a scos alimentul din dietă și dieta din stilul de viață. Asta a dus la imitațiile de alimente pe care le știe toată lumea precum margarina pentru unt, brânza topită pentru brânză, mezelurile pentru carne. Și la posibilitatea ca unele alimente, daca au în conținut o substanță considerată sanogenă, să fie brusc și el considerat sanogen.
De exemplu margarina cu omega 3 care are marketing cum că ar fi bună pentru inimă. Părerea mea este că nu este, întrucât conține grăsimea hidrogenată care rămâne și este dăunătoare indiferent de cantitatea de omega 3, iar despre grăsimea hidrogenată, despre care s-au pronunțat toate studiile – nivelul ei în alimentație trebuie să fie zero.
Este un aliment dăunător! Foarte dănunător!Alimentele interzise
Categoric interzise pâinea, pastele, cartofii, orezul, cereale, porumb, fructele prea dulci sau cele uscate sau cele confiate – mere golden, pere, struguri, banane, mango, stafidele, curmalele, smochinele. Este interzis și laptele, iaurtul cu fructe, zaharoasele, făinoasele, produsele de cofetărie și patiserie, chipsuri, diverse batonașe și batoane din comerț, cornuri cu ciocolată, ciocolată cu foarte mult zahăr.
De unde vin glucidele zilnice necesare?
O cantitate foarte mică de glucide bune este permisă, în limita glucidelor zilnice. Nu pățim nimic de la doua feliuțe de pâine foarte subțiri zilnic, sau de la o jumătate de măr, deși mai bine luăm cele 5 grame de glucide din 100 grame de fructe de pădure. Totodată, aceste alimente sunt permise o zi pe săptămâna. Există o zi pe săptămână, din a doua lună de dietă, în care se poate “trișa” – în sensul că în timpul săptămânii ținem dietă, iar duminică, să zicem, ne facem poftele.
Ziua de “încărcare”
Unii au rezultate și cu o zi de încărcare după trei zile de dietă. În ziua respectivă limităm grăsimile și consumăm mai multe glucide, la început simple – zaharuri, iar apoi mai complexe – amidonoase – cartof, orez, paste etc. Înaintea acestui festin ar fi bine să ne antrenam intens și să ne “golim” complet. În felul asta glucidele vor lua calea mușchiului și ne vor ajuta să creștem în masă musculară.
Nu se încarcă cu glucide mai mult de 24 de ore și nu mâncăm grăsimi decât în cantitate mică în această zi. Proteine rămân în dietă. Unii au rezultate bune pur și simplu mâncând ce vor, fără să se îndoape – chiar dacă asta include cheesecake, pizza, lasagna etc, în condițiile în care a doua zi o iau de la capăt. Cel mai corect este să mâncăm totuși fructe de care nu am avut voie și care ne plac – mere, banane, piersici, mango, eventual să bem o băutură cu dextroză și ceva proteină imediat după antrenamentul acela de care am pomenit, iar în cursul zilei mesele să fie cu carne slabă și cartofi/orez. Dar, repet, lucrurile trebuie individualizate dacă vrem să facem profesionist lucrurile astea. Merge si amatoricește, însă.În următorul articol am să vă ofer idei pentru mic dejun, iar în următoarele articole, idei pentru prânz și cină!
Cu stimă,
Doctor Andrei Laslău
http://www.andreilaslau.ro/
https://www.facebook.com/drlaslauandrei
Posteaza comentariu