Oare ma poate ingrasa stresul?

"Eu slabesc cand sunt stresata" sau "Eu ma ingras cand sunt stresata"... De cate ori nu ti s-a intamplat sa auzi aceste fraze? Care sa fie legatura dintre perioadele de stres si cresterea in greutate, atat de mediatizata?

In primul rand depinde de modalitatea fiecarui individ de a face fata stresului. Pentru unii, stresul reprezinta o adevarata motivatie care ii ajuta sa fie mult mai activi si eficienti. Insa, unii se simt atat de coplesiti de sarcinile si responsabilitatile care li s-au pus in carca incat nu mai sunt in stare sa faca nimic si... se arunca asupra ciocolatei pe care o gasesc prin apropiere, cand presiunea este prea mare.

Asadar, conexiunea dintre stres si alimentatie este una complexa care variaza de la individ la individ. Cele mai frecvente intrebari pe care le ridica aceasta asociere sunt: "oare stresul imi reduce vointa de a slabi?", "Stresul imi mareste apetitul si mananc mai mult?" sau "Perioadele de stres determina o crestere a riscului de aparitie a unor probleme de sanatate (boli cardiovasculare, diabet, etc)?".

Ce se intampla cand esti stresata?

Hipotalamusul (regiune a creierului) trimite semnale glandelor suprarenale pentru eliberarea corizolului, fie ca este stres emotional sau fizic. Cel mai important rol pe care il are cortizolul este de a ajuta organismul sa raspunda la stres, prin eliberarea glucozei (zahar) si a acizilor grasi care asigura energia necesara muschilor pentru a raspunde starilor de stres.

O cantitate prea mica de cortizol poate conduce la hipoglicemie (nivelul scazut al glucozei in sange), in vreme ce eliberarea unei cantitati mari de cortizol cauzeaza hiperglicemia (nivelul crescut al glucozei in sange), care daca devine cronica determina aparitia diabetului.

In urma unor cercetari efectuate, expertii au constatat ca nivelul ridicat de cortizol poate stimula apetitul si, implicit, cantitatea de alimente ingerate. Si uite asa se adauga si kilogramele in plus. Iar daca vorbim despre stresul cronic, acest nivel de cortizol ramane ridicat o lunga perioada de timp, fapt care "suprasolicita" activitatea glandelor suprarenale si reduce cantitatea de cortizol eliberata.

O cercetare efectuata in anul 2000 cu privire la aceste aspect a sugerat ca suprasolicitarea glandelor suprarenale poate atrage un dezechilibru hormonal, fapt care poate conduce la diverse disfunctii ale inimii si risc crescut de obezitate la barbati. Acelasi efect a fost semnalat in studii ulterioare si in cazul femeilor.

Nivelul ridicat de cortizol mentinut pe o perioada de durata mai lunga este asociat cu diabetul, hipertensiune arteriala, obezitate si boli cardiovasculare. Insa unele studii ar sugera chiar si o legatura cu tulburarile mentale, precum depresia.

Efectele cortizolului (hormonul stresului) asupra organismului

regleaza metabolizarea proteinelor, hidrocarburilor si a grasimilor;
afecteaza tonusul muschilor si microcirculatia;
creste tensiunea arteriala;
asigura o buna functionare a sistemului imunitar;
stimuleaza secretia gastrica;
defavorizeaza reparatia cartilajului;
stimuleaza sistemul nervos central;
produce balonare si inflamatii, crestere in greutate si oboseala;
creste riscul de aparitie a diabetului.

Astfel, stresul nu numai ca stimuleaza apetitul, dar mai mult acesta ne face sa poftim numai alimentele cele mai bogate in calorii si mai sarace in nutrienti. Cele mai "vanate" in aceste momente sunt alimentele cu un continut mare de zahar si grasimi (de exemplu, ciocolata), altii le prefera pe cele sarate (ex. chips-urile) si ar mai fi o categorie care simte nevoia de alimente crocante (ex. biscuiti).

Unele persoane isi pierd pofta de mancare cand au de-a face cu o situatie stresanta, insa aproximativ 40% dintre acestea incep sa manace excesiv la 6 sapatamani de la "instalarea stresului", sfarsind prin acumularea catorva kilograme in plus.