Spiritul pragmatic nu prea isi are locul atunci cand, purtatade romanticul norisor al dragostei, decizi sa faci marele pas:casatoria. Venim cu un dram de realism, cu ajutorul avocatei Livia Stoica,care arata care sunt drepturile privind bunurile comune si proprii alesotilor, precum si modul in care se va face partajul bunurilor in urmaunui divort.
Raporturile patrimoniale dintre soti cunosc o reglementare speciala,si anume aceea din Codul familiei (art. 29 - 36). Potrivit regimuluimatrimonial din dreptul nostru, sotii au doua categorii de bunuri:comune sotilor si proprii fiecaruia dintre ei. Trebuie sa precizam de lainceput ca in Romania nu se cunoaste decat un regim matrimonial stabilitprin lege, Codul familiei nerecunoscand conventiile matrimoniale,desi s-au purtat numeroase discutii in legatura cu introducerea siin sistemul nostru de drept a posibilitatii sotilor de a restrangedomeniul de aplicare a comunitatii de bunuri sau chiar inlaturarea lui,prin adoptarea regimului separatiei de bunuri.
Cert este ca, in prezent, regula este data de prevederile art.
In analizarea raporturilor dintre soti trebuie sa avem in vedere casotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia,la cheltuielile casatoriei. In acest sens trebuie sa evidentiem faptulca munca depusa de femeie in gospodarie si pentru cresterea copiilorconstituie aport la sarcinile casatoriei.
In definirea unui bun ca fiind comun, sa spunem, mai intai, ca nuintereseaza modul prin care lucrul a intrat in patrimoniul sotilor:prin contract, testament, donatie, in urma unei hotarari judecatoresticonstitutive de drepturi etc.
De asemenea, bunul devine comun fara adeosebi daca in actul de achizitie au fost trecuti ambii soti sau numaiunul dintre ei. Totodata, bunul devine comun daca a fost dobandit prinmunca ambilor soti sau numai prin munca unuia dintre ei. Mai precizamca, daca un imobil dobandit in timpul casatoriei a fost transcrisin cartea funciara numai pe numele unuia dintre soti, bunul este totcomun. Neconcordanta cu adevarata stare de drept va putea fi oricandinlaturata prin inscrierea dreptului si al celuilalt sot.Comune sunt si bunurile dobandite cu venitul din munca al unuia dintresoti, precum si cele dobandite cu imprumutul facut de unul dintre soti.
In practica judiciara au fost validate conventii prin care viitoriisoti au convenit ca un imobil construit pe numele unuia dintre ei,dar cu contributia ambilor, sa intre in regimul comunitatii de bunuri,la data incheierii casatoriei.
Va mai atrag atentia asupra faptului ca, in situatiile in care sotiisunt despartiti in fapt (fara a exista o hotarare judecatoreascade divort), bunurile dobandite de ei sunt guvernate in continuare deregimul comunitatii. Faptul ca la momentul dobandirii unui bun sotii numai convietuiau va avea importanta la determinarea cotei de contributie.
In legatura cu bunurile comune, Codul familiei arata ca sotii raspundcu aceste bunuri pentru: cheltuielile facute cu administrarea oricaruiadintre bunurile lor comune, obligatiile contractate impreuna, obligatiilecontractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuiteale casniciei si pentru repararea prejudiciului cauzat prin insusireade catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prinacesta au sporit bunurile comune ale sotilor.
Daca unul dintre soti are calitatea de debitor fata de o terta persoana,atunci bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali aiunuia dintre soti. Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor propriiale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere impartireabunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creanteisale. In acest caz, bunurile atribuite prin impartire fiecarui sot devinproprii. Pe de alta parte, creditorii comuni vor putea urmari si bunurileproprii ale sotilor, dar numai dupa urmarirea bunurilor comune.
In timpul casatoriei sotii administreaza si folosesc impreuna bunurilecomune si dispun tot astfel de ele. Mai mult, se instituie prezumtia caoricare dintre cei doi, exercitand singur drepturile de administrare sifolosinta, este considerat ca are si consimtamantul expres al celuilatsot. Exceptia o constituie exercitarea dreptului de dispozitie asupraunui imobil. In acest caz, Codul familiei arata ca nici unul dintre sotinu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructieca face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres alceluilalt sot.