Incompentența despre care vorbim astăzi se mai poate traduce prin aroganță sau chiar și prin nesimțire. Trebuie să-ți fi pus și tu măcar o dată întrebarea asta: “Cum o fi ajuns individul acesta să-mi fie șef?”. Uneori dăm vina pe societate și nepotisme, alteori pe noroc sau aroganță.
Când șeful sau liderul echipei manifestă aroganță și/sau lipsă de respect și încearcă să pară că știe totul, să știi că n-o face neapărat intenționat. Și în niciun caz nu vorbim despre noroc.
Puțini oameni știu că acest fenomen atât de larg răspândit are un nume: Efectul Dunning-Kruger, un efect care se manifestă în lumea întreagă și n-are nicio legătură cu norocul sau ghinionul fiecăruia.
Să înțelegem de ce oamenii incompentenți ajung în funcții de conducere, citind acest studiu:
“În anul 1999, psihologii Justin Kruger și David Dunning de la Cornell University, au publicat rezultatele unor serii de studii, în care au investigat măsura în care indivizii sunt conștienți de limitele competenței sau incompentenței lor. Studiile au fost inspirate dintr-un caz real în care un spărgător de bănci a jefuit în timpul zilei două bănci din Pittsburg, aparent fără să facă niciun efort să-și ascundă identitatea. După ce a fost prins de poliție, spărgătorul a părut foarte surprins de acest lucru pentru că el iși acoperise fața cu SUC DE LĂMÂIE. Aparent, spărgătorul era convins că sucul de lămâie întins pe față îl va face invizibil camerelor video de supraveghere.”
Kruger și Dunning n-au rămas indiferenți acestei întâmplări și au hotărât să investigheze legătura dintre limitele abilităților unor indivizi de a se evalua corect și nivelul lor de incompetență.
Astfel, cei doi psihologi au aplicat o serie de teste prin care au evaluat atât performanța indivizilor în domenii ca înțelegerea umorului, raționamentului și structurilor gramaticale, cât și abilitatea acestora de a-și autoevalua corect performanța. Rezultatele au arătat că indivizii cei mai incompetenți și-au supraestimat în mod dramatic competențele în fiecare dintre cele trei domenii în care au fost evaluați, iar indivizii care au obținut scoruri mari la teste și-au subestimat competențele.
Psihologii au ajuns la concluzia că indivizii care au competențe scăzute nu numai că își supraestimează competențele, dar nici nu sunt capabili să înțeleagă competențele altora.
Așa că, atunci când șeful, managerul sau liderului echipei din care faci parte vrea să pară mai deștept decât e, nu înțelege de ce îți ia mai mult sau mai puțin să rezolvi un task, nu e deschis unor idei noi, nu-ți evaluează corect munca și nici nu apreciază ceea ce faci bine, amintește-ți că e posibil să sufere de efectul Dunning Kruger. Mai devreme sau mai târziu, incompetența se vede, însă o persoană competentă fără abilitățile celui care suferă de efectul Dunning Kruger are slabe șanse să ajungă într-o funcție de conducere. Atâta vreme cât nu reușești să-ți evaluezi corect aptitudinile, nu vei reuși să-i convingi de asta nici pe cei care te angajează. De aceea vei întâlni atâtea persoane incompetente în funcții de conducere, iar tu nu vei reuși niciodată!