A fost înşelată de Irinel Columbeanu care i-a promis, în schimbul apariţiei într-o reclamă, materiale de construcţie în valoare de 100.000 de euro, bineînţeles că nu i le-a dat niciodată, iar Gigi Becali a angajat-o cu tam-tam pentru 5.000 de euro pe lună, a pus-o să servească pişcoturi la Palat şi apoi a dat-o afară.
Asta a fost confruntarea Cătălinei Ponor, o campioană olimpică, cu realitatea.
Când a realizat că doar ce a salvat-o o dată, o va salva şi a doua oară, a decis să se reîntoarcă la gimnastică. Şi iat-o medaliată cu argint la Londra.Exemplul Cătălinei Ponor e definitoriu pentru mulţi sportivi de performanţă care ”se satură” de ceea ce au făcut o viaţă întreagă şi caută o cale de scăpare. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu mulţi oameni specializaţi într-un domeniu care, la un moment dat, dezamăgiţi de tot felul de lucruri încearcă să facă altceva.
Plecarea dintr-un domeniu în care eşti expert, specialist sau calificat e o aventură prin simplul motiv că intri într-un nou teritoriu despre care nu ştii nimic.
Normal că Ponor a fost umilită de Becali. Ce ştia gimnasta despre lumea întunecată a fotbalului românesc sau despre marii ţepari ai României?Realitatea a trădat-o pe Ponor, dar întoarcerea în sala de gimnastică i-a adus încă o dată gloria. Poate azi e supărată că nu a luat aurul, că nu a luat mai multe medalii, dar nu trebuie să uite că gimnastica n-a trădat-o niciodată.
În viaţă e bine să nu renunţi la ceea ce faci cu pasiune, la ceea ce-ţi oferă satisfacţii, e singura cale spre o viaţă împlinită.
De multe ori ţi-e greu, ai senzaţia că te-ai săturat, nu mai rezişti la rutină şi presiune, dar, întotdeauna e mult mai greu într-un loc străin, pe care nu-l cunoşti şi făcând ceva despre care nu ştii mare lucru.