Pentru un meloman obişnuit din ţara noastră, explozia de lumină care a înconjurat Opera Naţională în ultimii ani a reprezentat o oportunitate culturală nemaintâlnită.
Alina Cojocaru, una dintre cele mai importante balerine ale momentului, dansa la Bucureşti de câte ori avea ocazia în spectacole la care biletele se vindeau ca pâinea caldă.
Toate reprezentanţiile se jucau cu casa închisă, iar revoluţia realizată de danezul Johan Kobborg în instituţia românească părea aproape incredibilă în comparaţie cu încremenirea din majoritatea centrelor publice de cultură. Kobborg a transformat corpul de balet, aducând dansatoarea din toată lumea. Atrase de prestigiul Alinei Cojocaru, multe balerine şi-au dorit să evolueze la Bucureşti. Şi astfel, capitala României a devenit centru mondial al dansului clasic.
Fantomele invidiei la Operă. Alina Cojocaru, alungată din România de orgoliile unui dirijor
Johan Kobborg, partenerul balerinei, şi-a dat demisia, după ce a transformat instituţia într-un centru internaţional al dansului, acuzând actuala conducere a instituţiei de corupţie