Și-a dori să fie avocat dar, prin liceu, i-a placut în mod special anatomia. Participa la olimpiade, făcea nenumărate ore de disecție: “Totul părea să fie perfect. Au urmat studiile univestității de medicină Carol Davila din București. Ca orice student, mi-am dorit sa experimentez și o altă țară, astfel că în anul III de facultate am plecat cu bursă ERASMUS în Cadiz, unde am urmat cursurile aproape un an de zile. Pe lângă un alt stil de învățământ, bazat pe cursuri scurte, întrebări multe și multe ore de practică, am experimentat cea mai frumoasa perioadă din studenție, Cadiz fiind un oraș extraordinar din punctul de vedere al distracției și petrecerilor studențești. În timpul facultății, eram convins că voi deveni plastician, medicină reconstructivă, dar după ce am făcut stagiul de obstetrică ginecologie mi-am schimbat complet opțiunea și am decis - voi deveni ginecolog! Am dat concursul de rezidențiat, am început activitatea ca și obstetrician ginecolog la Spitalul Filantropia din București pentru că aveam referințe foarte bune despre spital. Și asa a fost - cinci ani de rezidențiat în care am fost instruit de medici de elită din București. A urmat o perioadă în care curiozitatea m-a îndemnat să aleg un centru din străinătate în care să-mi continui activitatea (Bruxelles), unde am urmat o supraspecializare în chirurgie ginecologică laparoscopică si histeroscopică. După ce am revenit în România, mi-am reluat activitatea în Spitalul Filantropia, cea mai mare maternitate din București, cu dotări comparabile cu clinicile din străinătate. În spital desfășor activitatea chirurgicală și partea de nașteri, iar în Ambulatorul Spitalului Filantropia consult de luni până vineri de la 11:30 la 13:30, iar la cabinetul privat (cartierul Floreasca) consult joia în intervalul 16-21”, spune doctorul Nicolae Gica.
Spitalul Filantropia este cea mai veche maternitate din România.
Intervențiile pe care le realizeză doctorul Nicolae Gica în spital sunt chirurgia ginecologică laparoscopică, chirurgia histeroscopică, chirurgia pentru cancerele ginecologice. Chirurgie ginecologică laparoscopică (minim-invazivă) - tehnică prin care realizează majoritatea intervențiilor chirurgicale exceptând cele pentru patologia malignă ginecologică. Chirurgia histeroscopică - intervenție minim-invazivă, cu o cameră video de foarte mici dimensiuni prin care abordează polipii intracavitari, fibroamele intracavitare sau alte patologii intracavitare si chirurgia pentru cancerele ginecologice. Postoperator, pacientele sunt urmărite din punct de vedere oncologic în secția de oncologie a spitalului Filantropia.
“Mulți doctori sunt buni, dar puțini stiu să o arate. În medicină nu este suficient să fii bun (pregătit profesional). Dacă ne gândim că multe dintre pacientele noastre sunt tinere, este nevoie de consilierea pacientului. Scenariul foarte frecvent intâlnit în trecut, în care pacienta se prezintă la medic, este consultată și primește raspunsul – “ai asta, trebuie operație” și punct, ei bine, este inacceptabil. De multe ori, pentru a interacționa mai bine cu pacientele, m-am gândit cum ar fi dacă aș fi eu pacientul. Mi-ar plăcea oare să primesc un diagnostic și tratament fără să pot înțelege ce înseamnă acea boala? Dacă ar fi mai multe metode de tratament mi-ar plăcea să le aflu pe toate, care sunt riscurile, care sunt beneficiile, care ar fi evoluția fără tratament, dar cu tratament?? O mulțime de întrebări. Acest lucru l-am deprins în străinătate. Doctorii de acolo nu sunt mai buni ca noi, cei din România, dar acordă pacientului multe informații.”
După consultație, investigații și emiterea diagnosticului pacienta necesită consiliere. "Ce semnifică boala respectivă, care este evoluția fără tratament, care este evoluția cu tratament, care sunt metodele de tratament, care sunt riscurile și complicațiile tratamentului. După toate aceste informații pacienta alege metoda de tratament sau conduita terapeutică în funcție de propriile preferințe după ce a fost corect consiliată. Medicul nu are dreptul sa aleagă pentru pacient!”
Cancerul de col uterin reprezintă o problemă de sănătate publică în România. “Cele mai frecvente afecțiuni ginecologice benigne sunt reprezentate de: inflamațiile vaginale, sângerările disfuncționale, polipii si fibroamele uterine, infertilitatea, tumori benigne ale sânului. Cele mai frecvente afecțiuni ginecologice maligne sunt reprezentate de cancerul de sân, cancerul de endometru, cancerul de col uterin. Cancerul de col uterin reprezintă o problemă de sănătate publică în România, ţara noastră situându-se pe primul loc în Europa în topul deceselor din cauza acestor patologii, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În anul 2012, incidenţa cancerului de col uterin a atins o rată de 28,7 cazuri la 100.000 de femei, iar rata de mortalitate a fost de 10,8 decese la 100.000 de femei, de 3 ori mai mare decât media europeană. Avem incidența cea mai crescută din Europa. Numai 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină, dintre care, femeile din mediul rural fac vizite la cabinetul ginecologic în proporţii tot mai mici, ajungând până la procentul de 0,5%. Aproape toate aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. În cazul cancerului de col uterin, prevenţia este simplă şi facil de realizat, prin intermediul testării Babeş-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care şi-au început viaţa sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă şi sexuală. Cancerul de col uterin este singurul cancer care poate fi prevenit prin screening. Dacă toate femeile ar face examen Babeș Papanicolau nu ne-am mai confrunta cu cazuri de cancer de col.”
Astăzi ne confruntăm cu o creștere periculoasă a numărului de nașteri prin cezariană. Până la 80% în anumite spitale din București. Nașterea reprezintă cel mai important moment din viața unei femei. Cezariana a fost realizată la începuturi ca o intervenție chirurgicală de salvare a vieții mamei sau a fătului.
“Cel puțin una din două gravide solicită la prima consultație să nască prin operație cezariană. Dacă în perioada comunistă cezariana era "interzisă", tocmai pentru ca femeile sa poată naște mai mulți copii, astăzi ne confruntăm cu o creștere periculoasă a numarului de nașteri prin cezariană până la 80% în anumite spitale din București. Cauzele sunt multiple. Eu consider ca principala cauză este tocmai lipsa de informare corectă a pacientelor. Cezariana reprezintă o intervenție chirurgicală cu riscuri si complicații mult mai mari decât nașterea naturală. Pacintele se tem cel mai frecvent de durerea din timpul travaliului, durere care in zilele noastre poate fi usor controlată prin tehnici de anestezie (anestezie peridurală, gaz anestezic etc). Riscul de infecție, sângerare și chiar riscul de deces este crescut la cezariană.”
Doctorul Nicolae Gica spune ca nașterea naturală aduce riscuri și complicații materne mult mai scăzute. “Acest fenomen se perpetuează de cel putin cinci ani în România. Recomand femeilor să nască natural pentru ca au o mulțime de avantaje: după nașterea vaginală pacientele se refac mult mai repede, la 2 ore ele putând fi in salon, alăptând nounascutul; riscul de complicații materne scăzut; starea fătului mai bună (travaliul are un rol esențial asupra fătului. În timpul contracțiilor uterine din travaliu se secretă o mulțime de hormoni cu rolul de a pregăti fătul pentru viața extrauterină); riscul de a avea apoi prolaps genital este comparativ cu cel al femeilor care nasc prin cezariană; secreția lactată este mai precoce, astfel scade riscul alăptării colilului cu formulă de lapte; spitalizarea este mult mai redusă la pacientele care nasc natural. Recomand pacientelor să nască natural, este în avantajul lor si al copilului.”