Organizația Mondială a Sănătății a sesizat o creștere importantă a numărului celor care se confruntă cu infertilitatea, astfel că dacă în urmă cu doi ani, 1 din 6 cupluri nu putea avea copii, iată că acum 1 din 4 cupluri se confruntă cu această boală. În ultimii 20 de ani, populația s-a redus semnificativ, iar infertilitatea este una dintre cauzele majore.
Peste 90% din cazurile de sterilitate se datorează unui număr total scăzut al spermatozoizilor, calității lor inferioare sau ambelor. Flavia Zanț- Medic Eembriolog și Specialist în Genetică Medicală, de la Columna Medical Center ne-a oferit detalii importante, pe care ar trebui să le cunoaștem cu toții.
Factorul masculin implicat în infertilitate este relativ frecvent depistat în ultimul timp, atât din cauza unei ponderi semnificative în etiologia acestei boli, cât și a adresabilităţii mai mari și a combaterii unor prejudecăți. Pentru depistarea acestui factor, medicii specialiști în domeniul infertilității au la îndemână mai multe investigaţii:
Spermograma - Aceasta reprezintă investigația medicală standard recomandată în momentul în care există suspiciunea infertilității în cuplu.
Pentru a pune un diagnostic final este necesară repetarea investigației de cel puțin două-trei ori la un interval de minim 3 luni. Este recomandat ca această analiză să se efectueze după o perioadă de abstinență între 2 și 5 zile. În situația în care perioada de abstinență este prelungită există riscul ca numărul și mobilitatea spermatozoizilor să fie afectate.Recoltarea se efectuează prin masturbare într-un recipient steril. Proba trebuie adusă în laborator într-un interval maxim de 60 de minute de la momentul recoltării, perioadă în care proba trebuie menținută la o temperatură constantă de 37 de grade. Majoritatea clinicilor care efectuează această analiză au o cameră specială destinată recoltărilor de spermă.
Spermograma se realizează prin analiză macroscopică și microscopică a lichidului seminal (spermei). Parametrii urmăriți de această analiză sunt: volum, timp de lichefiere, aspect, vâscozitate, ph, concentrația spermatozoizilor, mobilitatea acestora și aspectul lor (morfologia).
Criteriile actuale folosite pentru efectuarea spermogramei sunt cele impuse de către Organizația Mondială a Sănătății în anul 2010.
Sunt recunoscuți ca factori de risc pentru afectarea fertilității masculine următorii: temperatură crescută la nivelul testiculelor (boli febrile, sauna, băi fierbinți); alcool în exces, droguri, fumat;expuneri profesionale la insecticide, pesticide, solvenți organici; intervenții chirurgicale inghino-scrotale (ex.
hernie inghinală) sau criptorhidie;boli cronice (renale, tiroidiene, consumptive, diabet, neuropații); boli cu transmitere sexuală în antecedente; medicamente- sulfasalazina, colchicină, steroizi anabolizanți sau alți hormoni sexuali, unele antihipertensive sau antidepresive, cimetidina, chimioterapice etc.Testul HALOSPERM - acest test se adresează pacienților cu probleme de infertilitate și vine în completarea informațiilor obținute prin efectuarea spermogramei, prin acest test cuplul este îndrumat către metoda de reproducere umană, fie naturală, fie asistată medical. Chiar și în condițiile unei spermograme normale rezultatele acestui test pot indica necesitatea unei metode de reproducere umană asistată. Dacă spermograma ne indică aspectul macro și microscopic al lichidului seminal, testul HALOSPERM reprezintă o analiză a informației genetice purtată de spermatozoizi. Prin acest test se identifică proporția spermatozoizilor cu informație genetică intactă comparativ cu proporția spermatozoizilor cu o informație genetică fragmentată (alterată).
Recoltarea probei trebuie să fie precedată de o perioadă de minim 30 de zile în care pacientul să nu fi suferit episoade febrile cu temperatura peste 30 de grade, radiografii nici măcar dentare și să nu fi efectuat niciun tratament antibiotic. La fel ca în cazul spermogramei, este recomandat ca această analiză să se efectueze după o perioadă de abstinență între 2 și 5 zile. Recoltarea se efectuează prin masturbare într-un recipient steril. Proba trebuie adusă în laborator într-un interval maxim de 60 de minute de la momentul recoltării, perioadă în care proba trebuie menținută la o temperatură constantă de 37 de grade.
Testul postcoital (testul Sinus Huhner) - testul postcoital reprezintă un alt test folosit în studiul infertilității și reprezintă analiza capacității spermatozoizilor de a penetra mucusul cervical al femeii. Testul se efectuează în perioada ovulației atunci când mucusul cervical este abundent. Femeia se prezintă la cabinetul medicului ginecolog la aproximativ 8 ore după un contact sexual neprotejat. Pentru acuratețea rezultatelor este indicat să nu se folosească lubrifianți în timpul actului sexual și nici să nu fie făcute băi până la momentul realizării testului. Recoltarea nu este dureroasă, durează câteva minute și nu implică vreun efect secundar.
Doctorul recoltează o anumită cantitate de mucus cervical care va fi analizat pe baza unor aspecte corespunzătoare (cantitate, extensibilitate) iar apoi îl va examina la microscop pentru a determina dacă există sau nu spermatozoizi.
Aceste investigații medicale, puse la dispoziţia pacienţilor în cadrul Academiei de FIV, "vin în ajutorul cuplurilor care se pregătesc pentru a deveni părinți, oferindu-le răspunsuri legate de infertilitate”, a spus medicul Flavia Zanț, din cadrul clinicii Columna Medical Center.Desi este adesea asociată cu impotența, este bine de știut că numeroși bărbați infertili au relații sexuale perfect normale și fericite.