Numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut (IMA) în România este încă mult mai mare decât media europeană iar, la nivelul anului 2014, rata de mortalitate pentru IMA era cea mai ridicată dintre toate țările UE, conform raportului dedicat României realizat de OECD Health Data în cooperare cu Observatorul European al Sistemelor și Politicilor Europene de Sănătate, publicat în noiembrie 2017.
Atragerea atenției asupra importanței de a preveni complicațiile bolilor cardiovasculare și mai ales asupra riscului cardiovascular mărit pe care îl au pacienții care au suferit un infarct este obiectivul campaniei "Câte vieți are inima ta?” inițiată în luna iulie a anului 2017 de Societatea Națională de Medicina Familiei și Fundația "Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare (FOBAC).
"La nivel european, 1 din 5 pacienți supraviețuitori ai unui infarct vor suferi un alt eveniment cardiac, poate chiar un alt infarct, în următorul an. Iar acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, pentru că pacientul a ales să ignore „sănătatea” cardiovasculară și să revină la stilul de viață anterior infarctului. Nu putem sublinia îndeajuns faptul că infarctul și bolile cardiovasculare în general, pot fi prevenite prin acțiuni simple, ușor de înțeles și de aplicat, cum ar fi o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat. Dacă însă pacientul a ignorat toate aceste sfaturi și a ajuns la spital cu un diagnostic de infarct de miocard, el trebuie să înțeleagă că ține de el, în primul rând, să îl prevină pe cel de al doilea. Prevenția secundară, adică prevenția unui nou episod cardiovascular, este cel puțin la fel de importantă ca prevenția primară și înseamnă, în primul rând, menținerea unui stil de viață sănătos. În plus, pacientul trebuie să meargă la controale regulate, să-și ia tratamentul și să respecte indicațiile medicului”, a declarat dr. Oana Ință, medic cardiolog FOBAC.
În prevenția afecțiunilor cardiovasculare, un factor important îl reprezintă identificarea factorilor de risc cardiovascular de către medicul de familie. Există factori de risc pe care nu îi putem influența, cei nemodificabili, precum vârsta, ereditatea și sexul. Sunt însă si factori de risc care țin de fiecare dintre noi şi asupra cărora se poate interveni, care sunt cei modificabili, precum sedentarismul, alimentația nesănătoasă, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul etc.
"Pacienții subestimează riscurile și complicațiile infarctului miocardic. Majoritatea supraviețuitorilor unui infarct au o aderență la tratament de doar 2-3 luni, după care încep să se simtă bine și uită că inima lor are nevoie de mai multă atenție. Trebuie să se prezinte la controale regulate, la medicul cardiolog și la medicul de familie, trebuie să respecte recomandările de tratament făcute de medic, să țină sub control factorii de risc cardiovascular și să conștientizeze că riscul de a dezvolta un al doilea episod cardiovascular este foarte mare, iar acest al doilea episod poate fi fatal”, a declarat dr. Rodica Tănăsescu, Președinte Societatea Națională de Medicina Familiei.
Site-ul campaniei ,,Câte vieți are inima ta?”, www.inimisanatoase.ro, oferă informații cu privire la factorii de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare și răspunde la întrebări esențiale referitoare la infarctul miocardic acut.
*http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/social-issues-migration-health/romania-profilul-sanata-ii-in-2017_9789264285392-ro#.WiUskEqWZPY#page2