Una dintre cele mai frecvente temeri ale femeilor care se prezinta pentru un examen ginecologic este cea legata chisturile ovariene. Trebuie stiut ca majoritatea femeilor vor dezvolta un chist de ovar pe parcursul vietii, acesta fiind cel mai frecvent descoperit cu ocazia unui control de rutina, insa nu toate chisturile constituie o problema de sanatate.
Ce este chistul ovarian ?
Chistul ovarian reprezinta o formatiune cu pereti subtiri, plina cu lichid. La nivelul ovarului se gasesc astfel de formatiuni in mod normal, insa au dimensiuni reduse, de ordinul milimetrilor, si poarta denumirea de foliculi. In fiecare luna, un astfel de folicul este recrutat, creste pana la aproximativ 2 cm, moment in care se sparge eliberand ovocitul, intr-un proces ce poarta numele de ovulatie.
Majoritatea chisturilor ovariene apar in legatura cu functionarea normala a ovarului si poarta numele de chisturi functionale, foliculare sau de corp galben, nu dau simptome, sunt benigne si dispar frecvent fara tratament, dupa doua sau trei luni. O serie de chisturi ovariene precum cele dermoide, endometriozice sau mucinoase nu au legatura cu functionarea normala a ovarului si nediagnosticate la timp pot duce la complicatii.
Chisturile de ovar se pot manifesta printr-o senzatie de durere sau presiune in abdomenul inferior de partea pe care acesta se dezvolta, disconfort in timpul contactului sexual, tulburari ale tranzitului intestinal sau urinari frecvente.
,,Chisturile ovariene sunt frecvent intalnite si tocmai de aceea, descrierea tipului de disconfort nu este de ajuns in stabilirea diagnosticului. Chisturile de dimensiuni mai mari pot fi descoperite printr-o examinare a pelvisului. O ecografie este mereu cea mai buna metoda pentru stabilirea diagnosticului. Orice folicul ovarian mai mare de doi centimetri poate fi numit chist ovarian”, explica dr. Andrei Cucu, medic specialist obstetrica – ginecologie in cadrul Medicover.
Complicatiile acute ale unui chist de ovar constau in ruptura sau torsionarea acestuia si apar in special atunci cand chistul depaseste 5-6 cm. In cazul in care chistul se sparge, apare o durere acuta, violenta, severa. Daca are loc torsiunea acestuia, durerea poate fi insotita de greturi si varsaturi. In aceste cazuri, interventia chirurgicala este singura solutie.
Chisturile sunt descoperite, de obicei, in urma unui consult de rutina. De altfel, aproximativ 80% dintre femei vor dezvolta la un moment dat in viata un chist ovarian. Atunci cand primesc diagnosticul, pacientele sunt bulversate din cauza temerilor frecvente asociate: interventia chirurgicala sau riscul aparitiei tumorilor cancerigene.
Desi, in majoritatea cazurilor, prezenta chisturilor ovariene nu afecteaza capacitatea de procreere, un efect important al acestora este faptul ca perturba ovulatia si pot provoca fertilitate scazuta, care cel mai adesea depinde de tipul de chisturi, dimensiune si numarul lor.
Situatia se schimba total atunci cand vorbim despre sindromul ovarelor polichistice (SOPC), tulburare hormonala complexa ce asociaza cicluri menstruale neregulate, anovulatie si exces de hormoni masculini. Denumirea sindromului vine de la prezenta la nivelul ovarului a multiplelor chisturi cu dimensiuni cuprinse intre 2-9 mm.
Exista posibilitatea prezentei SOPC la femeile care prezinta mai putin de 8 menstruatii intr-un an, crestere in greutate sau obezitate, acnee, fir de par gros, negru si crescut in zone caracteristice barbatilor si dificultati in a obtine o sarcina.
"Sindromul ovarelor polichistice se manifesta prin cicluri menstruale neregulate si anovulatorii si presupune un aspect ecografic specific al ovarelor. In aceasta afectiune nu prezenta microchisturilor ovariene este principala problema, ci tulburarile hormonale ce caracterizeaza acest sindrom", adauga dr. Andrei Cucu, medic specialist obstetrica – ginecologie in cadrul Medicover.
Diagnosticul chistului ovarian
Pentru a diagnostica chisturile ovariene, se pot realiza urmatoarele tipuri de teste:
1. Ecografia endovaginala: acest tip de test este cel mai bun pentru diagnosticarea chistului ovarian.
Folosind o ecografie endovaginala, structura interna poate fi categorisita ca simpla (doar cu lichid), complexa (cu zone de lichid in amestec cu material solid) sau complet solida (fara lichid evident).2. Scanarea RMN: aceasta ajuta si la clarificarea rezultatelor unei ecografii.
3. Teste ale nivelurilor hormonale: utile mai ales in diagnosticul si urmarirea tratamentului in SOPC
4. Analiza antigenului tumoral CA 125: acest test de sange cauta o substanţa numita antigen CA-125, asociata cu cancerul ovarian. Este folosita pentru a determina riscul ca masa ovariana sa fie canceroasa sau inofensiva.
„Tratamentul depinde in mare masura de marimea şi aspectul chistului, dar si de varsta pacientei. Daca se impune tratamentul chirurgical, in lipsa contraindicatiilor acesta trebuie sa fie de prima intentie minim-invaziv, laparoscopic. Doar astfel se poate asigura o recuperare rapida cu dureri minime si cicatrici abia vizibile”, adauga dr. Andrei Cucu, medic specialist obstetrica – ginecologie in cadrul Medicover.