28 de români mor zilnic din cauza cancerului pulmonar

Pentru că noiembrie este Luna de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar în întreaga lume, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează campania “Inspiră speranță” pentru a atrage atenția asupra importanței diagnosticării precoce a cancerului pulmonar. De asemenea, trei pacienți care au supraviețuit cancerului pulmonar își povestec propriile experiențe și transmit mesaje motivaționale pacienților care se luptă cu această maladie. 
În România, în anul 2018, se înregistrează un număr de 83.461 cazuri noi de cancer, în condițiile în care 50.902 români își pierd viața din cauza cancerului, potrivit celor mai recente statistici oferite de GLOBOCAN (Global Cancer Observatory, platforma internațională cu cele mai actualizate cifre despre cancer din lume) care a publicat recent date noi pentru România .  Statisticile arată că 30% dintre decesele cauzate de cancer în România sunt reprezentate de cancerul pulmonar.
“Dintre toate formele de cancer, cancerul pulmonar face cele mai multe victime în România. Depistarea tardivă și evoluția fulminantă a cancerului pulmonar nu dau nicio șansă pacienților, cu toată intervenția medicilor și a tratamentelor inovatoare. Cei mai mulți bolnavi vin tardiv, când cazul este depășit chirurgical.



De aceea, autoritățile trebuie să facă din prevenție o prioritate națională, deoarece numai depistarea precoce și accesul rapid la investigații și tratamente inovatoare pot oferi o șansă pacienților din această patologie.

În același sens, se impune o completare la legea de control a tabagismului și combaterea unui alt factor major: poluarea. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer depune toate eforturile în fiecare an, în toate mediile, pentru a trage un semnal de alarmă în ceea ce privește conștientizarea acestei boli, în sensul diminuării impactului negativ generat” spune Cezar Irimia, Președinte FABC.

Diagnosticul precoce îți poate salva viața
Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, șansele de supraviețuire ale unui pacient se află la doar 11%. În schimb, un diagnostic timpuriu crește șansele de 4 ori, până la 55%.

„Insist ca pacienții să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci și la consultații periodice. Un pacient fumător, peste 40-45 de ani, poate avea oricând o formă de cancer pulmonar în curs de instalare. O vizită la medic le poate salva viața pentru că atât terapiile inovatoare, cât și tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentația clasică, ne pot ajuta acum să ținem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient” spune prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.

Specialiștii avertizează că în România 75% dintre pacienții diagnosticați cu această boală ajung la medic în stadiu inoperabil pentru că ignoră sau interpretează greșit simptomele acestuia.

Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respirația îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) și infecțiile pulmonare sau bronșitele ce reapar frecvent. Pacienții mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răgușeala de apariție recentă și care nu mai trece, lipsa de aer.

“Tusea care nu se remite în 2-3 săptămâni de la debut sau schimbarea caracterului tusei la un fumător cronic reprezintă semnale de alarmă. Expectorația cu sânge proaspăt, dispneea (dificultățile respiratorii),  junghiul toracic persistent, scăderea ponderală inexplicabilă sunt tot atâtea simptome care trebuie să îndrume pacientul la medic pentru un control. De asemenea, ar fi utilă implementarea unui program de screening care să se adreseze populației cu risc (fumătorii, lucrătorii din mediul toxic, etc). Principala metodă de screening recomandată la ora actuală este tomografia computerizată cu doză mică de iradiere (low dose CT) care s-a dovedit superioară examenului radiologic pulmonar standard”, aflăm de la dr. Cătălin Costovici, medic primar oncologie medicală.

85% dintre bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumători
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, deoarece fumul de țigară este un amestec ucigător de substanțe. Specialiștii avertizează că riscul fumătorilor este cumulativ; cu alte cuvinte, cu cât fumează mai multă vreme, cu atât crește riscul de cancer.
Expunerea la gazul radon din materialele de construcții, fumatul pasiv, contactul cu fibrele de azbest, radioterapia și poluarea sunt, de asemenea, factori declanșatori ai cancerului pulmonar.

Cancerul pulmonar este una din cele mai grave consecințe ale fumatului, avertizează specialiștii. O tumoră malignă se poate dezvolta într-o bronhie sau în plămân și poate să evolueze mult timp fără simptome. În dezvoltarea ei, poate invada structuri anatomice învecinate (inima, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanță, în alte organe (creier, ficat, oase) favorizând astfel apariția metastazelor.

Imuno-oncologia modifică paradigma de tratament în cancerul pulmonar avansat
Revoluția în managementul cancerului are loc odată cu intrarea în practica medicala curentă a imunoterapiilor oncologice, iar România s-a alăturat țărilor europene care acordă acces la imunoterapie chiar din prima linie de tratament a cancerului pulmonar.  “Progresul științific înregistrat în diagnosticul și tratamentul cancerului în ultimii ani este impresionant, cu un număr extrem de mare de medicamente cu mecanisme de acțiune nou descoperite. În ceea ce privește cancerul pulmonar, deși rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, imunoterapiile oncologice au demonstrat un potențial uriaș de creștere a supraviețuirii pe termen lung și de îmbunătățire a calității vieții pacienților, comparativ cu opțiunile de terapie standard. Mă bucur că și pacienții români au acces la astfel de opțiuni de tratament inovatoare”, a declarat Conf. Univ. Dr. Laura Mazilu, medic primar oncologie.


“Sistemul de sănătate din România are în față o oportunitate extraordinară de a reduce ratele de mortalitate prin cancer, însă este necesară o prioritizare a finanțării.

De asemenea,  pentru a permite pacienților cu cancer să aibă acces la variate opțiuni de tratament e nevoie de o îmbunătățire a metodelor utilizate pentru evaluarea rapidă a acestor medicamente. În perspectiva includerii în mod sustenabil a noilor terapii în sistemul de sănătate, e nevoie de o schimbare de strategie.  De asemenea, trebuie acordată atenție sporită biomarkerilor predictibili, baza medicinei personalizate sau de „precizie” în oncologie. Personalizarea opțiunilor de tratament, prin testarea biomarkerilor predictivi, poate duce la o utilizare mai eficientă a resurselor medicale prin definirea îmbunătățită a beneficiului așteptat pentru pacienți, identificând pacientul potrivit, la momentul potrivit. De exemplu, efectul foarte amplu observat la pacienții cu NSCLC ale căror tumori exprimă PD-L1 sugerează un rol clar și convingător pentru terapia anti-PD-1 și este în general văzut ca un potențial major de îmbunătățire a valorilor de către autorități”, a spus Nicolas Renard, Managing Director MSD România.