În pragul simulărilor pentru elevii din clasele a VIII-a, a IX-a și a XII-a, specialiștii în educație îi sfătuiesc pe profesori și părinți să nu pună un accent prea mare pe rezultatele școlare pentru a evita anxietatea de performanță în rândul elevilor.
În intervalul 13-17 martie, elevii din clasele a VIII-a, a IX-a și a XII-a vor susține simularea Evaluării Naționale și a probelor scrise ale examenului de bacalaureat. În acest context, specialiștii în educație îi sfătuiesc pe profesori și pe părinți să aibă în vedere o pregătire eficientă a elevilor mai degrabă decât rezultatele finale obținute la aceste testări.
În plus, în ce privește utilitatea actualului sistem de evaluare a cunoștințelor, Delia Lungu, specialist Intuitext în educație declară că „Notele și calificativele arată o evaluare a cunoștințelor elevului într-o anumită zi, la o anumită materie. Cu alte cuvinte, notele și calificativele nu reprezintă «valoarea copilului», deoarece acesta își poate îmbunătăți oricând performanța. Dacă părintele și cadrul didactic folosesc comparația între copii în funcție de performanțele lor, atunci copiii vor fi centrați pe ce rezultate au obținut ceilalți și pe competiție, și mai puțin pe ideea de a învăța cu plăcere. Și studiile arată că, atunci când suntem concentrați pe proces, pe ce facem acum și aici, și încercăm să lucrăm cu drag vom obține, în timp, rezultate. Dar, pentru asta, este important să-mi compar evoluția tot în raport cu mine, nu cu ceilalți. Așa, capăt mai multă încredere în ceea ce pot face și progresul meu este real.“
Încurajarea colaborării și nu a competiției între elevi
Din acest punct de vedere, cadrele didactice înțeleg importanța încurajării lucrului în echipă și dezvoltarea unor abilități sociale esențiale în viața fiecăruia dintre elevi.
Atitudinea față de școală – de la teamă la entuziasm
În prezent, mulți copii încă privesc școala cu teamă, probabil din cauza presiunii care se pune pe rezultate. Astfel, apare ideea schimbării paradigmei prin mutarea interesului pe parcursul educațional și nu pe ținta finală (nota).
În acest scop, strategia didactică, atmosfera din clasă, gestionarea eventualelor etichetări, răutăți, oferirea de aprecieri centrate pe efort, foarte specifice astfel încât copiii să observe ei înșiși pașii procesului în rezolvarea sarcinii – toate acestea îi ajută să înțeleagă cum învață, unde au greșit, cum să se corecteze, să învețe ei înșiși să se evalueze.
„Foarte important este ca nota copilului să nu reprezinte o miză pentru părinte, profesor; copilul simte când valoarea lui sau iubirea față de el depind de o notă. Este necesar să le explicăm copiilor că nota reprezintă rezultatul unei examinări și e indicat a fi folosită pentru a vedea ce mai trebuie îmbunătățit. Este important ca profesorii și părinții să ofere constant feedback și să ajute copiii, dacă aceștia nu ating obiectivele stabilite. Este important să fie încurajată autoevaluarea, astfel încât copiii să devină capabili să își înțeleagă progresul și să își construiască propriile acțiuni de învățare. Dacă punem accentul pe fiecare copil în parte și renunțăm la ierarhizarea, compararea copiilor și la încurajarea concurenței între copii, atunci vom asigura centrarea pe procesul educațional, nu pe rezultat. Atitudinea adulților față de greșeală este la fel de importantă și aici mă refer la cum se comportă adultul față de el însuși când greșește: vede greșeala ca pe o oportunitate de creștere. Recunoaște că a greșit și corectează sau se învinovățește/ îi învinovățește pe ceilalți, se rușinează, se pedepsește etc.“, susține Cristina Honcioiu, specialist Intuitext în educație.
Posteaza comentariu