Atacul de panică poate să fie o experiență înfricoșătoare și de neînțeles pentru persoana care îl experimentează. Aceasta poate rămâne cu multe întrebări referitoare la ceea ce i s-a întâmplat, precum și cu o teamă de a nu trăi din nou această experiență.
Astfel, educarea cu privire la această tulburare devine importantă și necesară pentru persoana care le experimentează: pentru a învăța strategii de gestionare, pentru a învăța să facă diferența dintre un atac de panică și alte probleme medicale, precum și pentru a se simți informat și în control în eventualitatea reapariției unui episod de panică.
Cum putem defini atacul de panică?
Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: Atacul de panică este despre resimțirea bruscă a unei stări de frică/panică/anxietate care atinge un punct ridicat de disconfort într-un timp foarte scurt, de ordinul minutelor. Atacurile de panică sunt neplăcute, chiar înfricoșătoare, dar sunt și foarte comune. Aproximativ 2% din populația Europei se confruntă cu atacuri de panică. Aproape 6 milioane de americani suferă de tulburare de panică, o condiție marcată de atacuri de panică recurente; totodată, tulburarea de panică este de două ori mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaților, conform datelor ADAA (Anxiety and Depression Association of America).
Putem vorbi despre atacul de panică ca parte a afecțiunii denumite tulburare de panică, dar și în alte contexte cu substrat psihologic. De exemplu, o persoană cu tulburare de anxietate socială poate avea un atac de panică înainte de a ține un discurs sau o prezentare în fața unei mulțimi; o persoană cu tulburare obsesiv-compulsivă poate suferi un atac de panică în momentul în care îi este interzis să facă exact activitatea compulsivă pe care a dezvoltat-o ca pe un ritual. La început, atacurile de panică pot apărea din senin și fără vreun avertisment, dar, în timp, ele pot fi declanșate de anumite situații, oamenii dezvoltând adevărate fobii față de anumite locuri, circumstanțe sau activități. Ca urmare, aceste persoane ajung să trăiască cu teama viitorului atac de panică, ajungând să facă schimbări majore în stilul de viață pentru a evita posibile situații declanșatoare.
Cum recunoaștem un atac de panică?
Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: Atacul de panică are atât efecte fizice (respirație accelerată, greață, palpitații), cât și cognitiv-emoționale (teamă intensă, îngrijorare). Pentru a fi considerat atac de panică, trebuie resimțite următoarele simptome (cel puțin patru dintre cele enumerate), excluzând, desigur, alte cauze medicale: palpitații și ritm cardiac accelerat, transpirație, tremurat, senzație de sufocare, disconfort abdominal, stare de zăpăceală, parestezie - senzație de amorțeală sau furnicături, derealizare - pierderea noțiunii realității, depersonalizare - senzația de detașare de sine, teama de a pierde controlul, teama de a nu putea controla realitatea, teama de a muri.
Unele persoane pot experimenta un atac de panică o singură dată în viață, în timp ce altele sunt bântuite de astfel de atacuri ani la rândul sau chiar o viață întreagă, dacă nu primesc tratament corespunzător. Unele persoane învață să gestioneze aceste situații; altele își regândesc/reorganizează viața astfel încât să evite factorii declanșatori, chiar dacă asta înseamnă să renunțe la activități plăcute sau la o viață activă.Cum putem gestiona atacurile de panică?
Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: Tratamentul pentru atacul de panică și tulburarea de panică poate include terapie, medicamentație sau ambele. Terapia include și partea de educare asupra acestei condiții, la fel și informații despre diferențele dintre atacul de panică și afecțiuni medicale precum un infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Terapia poate ajuta persoana în cauză în identificarea semnalelor incipiente ale unui atac de panică, cum să își regleze respirația și cum să își relaxeze mușchii, cum să își tempereze gândurile și reacțiile.
Ca strategii de gestionare a unui atac de panică putem folosi exerciții de respirație abdominală, precum și angajarea în activități simple, repetitive, cum ar fi număratul de la 100 la 1, număratul persoanelor care stau la coadă, care poartă o anumită culoare, mașinile de o anumită culoare și altele asemenea.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, cele mai prescrise medicamente pentru tulburarea de panică sunt antidepresivele SSRI (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei).
Sunt voci care atestă faptul că atacurile de panică sunt un răspuns evolutiv la un pericol. Astfel că și înțelegerea motivelor psihologice care au dus la dezvoltarea atacurilor de panică reprezintă un pas important. La fel și acceptarea faptului că atacul de panică, la fel ca și alte stări, nu este, în sine, distructiv, și că depinde și de ce și câtă însemnătate îi atribuim noi.
Cum ne putem auto-ajuta în timpul unul atac de panică?
Psiholog clinician și psihoterapeut Adlerian, Yolanda Crețescu: Ce gândim în acele momente de panică este deosebit de important. Dialogul interior, auto-încurajarea ajută în a rămâne ancorați în moment și în a fi conștienți că ceea ce trăim o să treacă în câteva minute. De asemenea, acceptarea faptului că experimentăm un atac de panică va ajuta în a percepe mai bine durata sa reală. După încetarea atacului de panică, este important să ne amintim cât mai multe detalii referitoare la circumstanțele declanșării și derulării sale astfel încât să înțelegem cât mai multe despre cauza și rolul atacurilor de panică pe care le trăim.
Înțelegând aceste aspecte, vom învăța să reducem frecvența și intensitatea atacurilor de panică. De reținut este și faptul că această tulburare este tratabilă, iar experimentarea unor astfel de episoade nu înseamnă că persoana în cauză este ipohondră sau că suferă de o boală psihică.Primul hub antidepresie din România
Pentru a veni în sprijinul persoanelor în căutare de ajutor specializat divers, din luna octombrie a acestui an va fi disponibil depreHUB, primul hub antidepresie din România. În cadrul depreHUB vom aduce laolaltă comunitatea de specialiști din întreaga țară, atât în online, cât și în domeniul lucrului față în față cu clientul. Astfel, prin intermediul unei platforme, pacienții pot accesa specialiști din întreaga țară pentru servicii de psihoterapie, psihiatrie, nutriție, sport, reintegrare sociala și consiliere juridică. Pot cere o a doua opinie sau pot fi consiliați cu privire la procesul de intervenție și recuperare.
Din 10 octombrie, oamenii vor putea găsi specialiștii accesând www.deprehub.ro sau sunând la Tel Verde antidepresie 0800 0800 20. În București există și un sediu al depreHUB unde se vor organiza grupuri de suport, workshop-uri și diferite evenimente, însă specialiști dedicați există în fiecare colț de țară.
Posteaza comentariu