Evaluările Naționale – abordarea greșită a adulților poate determina stres și anxietate de performanță

În data de 10 aprilie 2017 a avut loc proba scrisă la Limba Română în cadrul Evaluării Naționale de la finalul clasei a II-a. După doar trei ani de școală, elevii s-au aflat în fața primei lor testări cu adevărat importante, testare de ale cărei beneficii copiii pot beneficia doar în anumite condiții.

„Cred că e necesar să verificăm în ce măsură elevii care au parcurs ciclul achizițiilor fundamentale (adică prima etapă a școlarității, ce cuprinde clasele pregătitoare, I și a II-a) au dobândit instrumentele necesare pentru etapele școlare următoare. De asemenea, se impune o evaluare a achizițiilor elevilor noștri după parcurgerea ciclului primar, achiziții de care au nevoie la gimnaziu.

 

Consider utile aceste evaluări, deoarece rezultatele obținute de elevi stau la baza realizării de planuri individuale de învățare, care au rolul de a îndrepta eventualele lacune constatate în urma testării. Evaluarea Națională nu stresează elevul mai mult decât o evaluare curentă. Am constatat în multe cazuri că părinții sunt mai stresați decât elevii. În plus, copiii sunt obișnuiți cu feedback-ul învățătoarei. În momentul în care primesc confirmarea rezultatelor muncii lor, în urma aplicării unei evaluări externe, vor căpăta mai multă încredere în propriile forțe.“, este de părere Iuliana Drăgan, specialist Intuitext în educație și profesor în învățământul primar.

 

De cele mai multe ori, stresul copiilor privitor la aceste evaluări este indus de părinți sau de unele cadre didactice, care exagerează rolul și importanța testării, crezând că astfel elevii vor fi motivați să se pregătească mai bine pentru școală. Dar în acest caz, ce le spunem copiilor despre aceste evaluări, cum le explicăm necesitatea lor?

 

„Elevilor le explicăm că testarea este una obișnuită, în care ei vor aplica ceea ce au învățat pe tot parcursul anului școlar. Li se va spune, de asemenea, că nivelul testului este mediu, adică nu va fi greu, dar nici ușor și că trebuie să fie atenți, fiindcă au mai rezolvat exerciții asemănătoare. Îi liniștim pe elevii noștri și spunându-le că timpul alocat testării este suficient pentru rezolvarea tuturor sarcinilor. Foarte utilă este organizarea unei «simulări» a acestor testări, folosind modelele de teste furnizate de către minister. Astfel se reduc mult emoțiile, fiindcă elevul știe la ce să se aștepte în momentul evaluării“, susține Iuliana Drăgan, specialist în educație.

 

În ceea ce privește actualul sistem de evaluare bazat pe note și calificative, Delia Lungu, specialist Intuitext în educație consideră că „notele și calificativele arată o evaluare a cunoștințelor elevului într-o anumită zi, la o anumită materie. Cu alte cuvinte, nu reprezintă «valoarea copilului», deoarece acesta își poate îmbunătăți oricând performanța. Aceste sisteme de evaluare încurajează competiția între copii în funcție de modul în care sunt folosite, cum este cazul părinților care își compară mereu copilul cu alți copii. E important ca nota să fie comunicată doar copilului respectiv pentru a-și putea evalua performanțele în timp, dar raportându-se la el însuși, fără să se compare cu alți copii. Dacă părintele și cadrul didactic folosesc comparația între copii în funcție de performanțele lor, atunci copiii vor fi centrați pe ce rezultate au obținut ceilalți și pe competiție, și mai puțin pe ideea de a învăța cu plăcere. Și studiile arată că, atunci când suntem focusați pe proces, pe ce facem acum și aici, și încercăm să lucrăm cu drag, vom obține, în timp, rezultate“, declară specialistul în educație.