Miturile despre acnee, invalidate de stiinta

În urmă cu 25 de ani, tratamentul acneei se baza pe dietă, expunere la soare, creme pe bază de sulf şi aplicaţii de zăpadă carbonică. Adolescentul cu acnee era parcă pedepsit pentru că avea coşuri: nu avea voie să mănânce ciocolată sau prăjituri cu cacao, pentru că ... "excită" pielea, i se recomanda să-şi dea bretonul într-o parte, ca fruntea plină de coşuri să se usuce la soare. Singura consolare era că oricum boala va trece de la sine când îşi va începe viaţa sexuală. Mituri şi dogme, ce păreau bătute în cuie pe tabla folclorului urban, toate au fost spulberate. Adevărul descoperit în urma multor cercetări ştiinţifice este cu totul altul în zilele noastre.
Ciocolata nu dăunează tenului
Dieta restrictivă nu a adus beneficii, deşi se observă o reducere a seboreei dacă sunt eliminate alcoolul şi condimentele iuţi. Nu au fost dovedite ca dăunătoare nici ciocolata, nici grăsimile alimentare atât de blamate de folclorul aşa-zis terapeutic. În ţările nordice, unde este frig, oamenii mănâncă puţine vegetale şi mult peşte gras; la tropice, oamenii au un regim cu precădere vegetarian: şi unii, şi ceilalţi fac acnee la vârsta pubertăţii. Studiile care au investigat compoziţia secreţiei sebacee la pacienţi au demonstrat aceeaşi compoziţie, indiferent de regim. Unii autori au observat totuşi că acneea este mai frecventă în Europa decât în Japonia, Zambia sau Nigeria, iar acest lucru a fost pus pe seama obiceiurilor alimentare, fără să fie investigat factorul genetic sau climatic.
Transpiraţia agravează erupţia
Transpiraţia, în urma efortului fizic, se pare că agravează erupţia de acnee. S-a constatat că hiperhidratarea poate dilata porii şi precipita apariţia leziunilor inflamatorii. Cu toate acestea, doar în 15% din cazuri hipersecreţia sudoripară agravează acneea, mai ales la cei care lucrează în mediu cald şi umed, ca bucătarii sau angajaţii din spălătorii.
În mod paradoxal, stricta igienă personală nu are mare efect. Acneea nu e o boală infecţioasă, iar spălatul nu are o influenţă fundamentală. De altfel, se observă frecvent acnee la persoane din medii sociale foarte diferite. Aceasta nu înseamnă că e mai bine să stăm nespălaţi, ci că măsurile fireşti de igienă personală zilnică nu folosesc în tratarea acneei.
Bronzul artificial strică pielea acneică
Despre rolul radiaţiilor ultraviolete s-a scris mult. În mod obişnuit, bronzarea tegumentului acneic ajută la ameliorarea culorii pielii, leziunile fiind mai puţin vizibile. În acneea blândă, expunerea la soare usucă leziunile. De aceea, 60% din pacienţi se simt amelioraţi, 20% nu observă nici o diferenţă, iar ceilalţi 20% observă chiar agravarea leziunilor preexistente. Cercetările actuale au dovedit agravarea bolii după un sezon estival. Razele UV artificiale de la solar nu ajută nici ele mai mult, ba chiar, la expuneri brutale, se pot declanşa erupţii acneiforme sau se poate agrava acneea.
Viaţa sexuală nu influenţează coşurile
Nu s-a observat nici o ameliorare a aspectului coşurilor în funcţie de intensitatea vieţii sexuale sau de abstinenţă. De altfel, pacienţii cu acnee au nive-luri hormonale normale. Nici sarcina nu influenţează acneea. Unele paciente se pot ameliora, altora le merge mai rău, dar în majoritatea cazurilor rămân la fel.
O cauză certă a agravării leziunilor de acnee este stoarcerea coşurilor, care duce la revărsarea de sebum iritant în pielea înconjurătoare leziunii. Leziunea se suprainfectează, iar inflamaţia activează şi alţi foliculi din jur, grupând astfel leziunile.
Se discută mult despre faptul că stresul induce acneea, doar pe baza unor observaţii neconfirmate ştiinţific. Ceea ce se ştie este că, dimpotrivă, acneea induce anxietate şi depresie. În prezent, stresul este incriminat ca un factor de întreţinere a erupţiei, seboreei şi de producere a escoriaţiilor.
Rolul cosmeticelor în producerea leziunilor de acnee este iarăşi un subiect de discuţie.
Pentru că obturează porii, există credinţa că fondul de ten accentuează acneea. În unele ţări ca S.U.A. şi Franţa, produsele cosmetice sunt testate în laboratoare pentru a nu avea efect comedogenic. O persoană cu leziuni de acnee poate folosi cosmetice noncomedogenice care nu determină apariţia de coşuri pentru a acoperi leziunile inflamatorii, dacă acest artificiu îi dă confort şi încredere în sine.