Obiceiuri care se cer supravegheate

Alcoolul

Un consum moderat de alcool in una sau doua prize pe zi, mai ales daca e vorba de vin rosu, poate avea un efect favorabil asupra longevitatii si asupra factorului psihologic si social. Vinul provoaca scaderea colesterolului daunator, impiedica formarea cheagurilor de sange, diminuand riscurile accidentelor cardiovasculare cerebrale si actioneaza impotriva radicalilor liberi care apar in procesul de digestie a unor alimente bogate in lipide.

Dimpotriva, un consum excesiv de bauturi alcoolice provoaca ulcer gastric, pierderi de memorie, incoerenta in gandire si vorbire, accidente vasculare, tulburari neuro-psihiatrice, accidente de tot felul (rutiere, de munca etc.) si risc crescut al imbolnavirilor de cancer de san si esofagian. Alcoolul este responsabil si de pierderea controlului asupra emotiilor si impulsurilor si de stimularea instinctului de violenta. De aceea, se recomanda intotdeauna moderatie in consumul de alcool.

Incercati sa evaluati daca dumneavoastra sau o persoana din anturajul dumneavoastra consuma prea mult alcool, folosindu-va de urmatoarele indicii:

• O persoana care consuma in fiecare zi intre patru si opt prize se situeaza intr-o zona de risc: este in pericol de a deveni dependenta de alcool.
  Un barbat care consuma noua prize sau o femeie care consuma sase, au deja probleme de dependenta.


• A bea cand suntem maniosi sau ne simtim frustrati, a bea de plictiseala sau singuratate, a bea dimineata imediat dupa desteptare sau seara pentru a adormi, a fi incapabili sa nu bem trei zile consecutiv, toate acestea sunt semne care ne avertizeaza ca avem deja probleme de dependenta.

Este preferabil sa ne limitam consumul de alcool la una, cel mult trei prize pe zi, sa evitam consumul sporadic, dar in cantitati mari sau consumul zilnic.

O metoda buna, care disciplineaza obiceiurile noastre, este sa evitam consumul de alcool trei zile dupa o zi in care am baut, in acest fel vom verifica si daca apar eventuale tulburari specifice abstinentei in cazul dependentei de alcool: dureri de cap, nervozitate, senzatii dureroase etc. S-a constatat ca, in general, alcoolismul la barbati este legat de diverse petreceri si sarbatori, iar la femei de reactia fata de stari de disperare, de dificultati conjugale, de singuratate sau de esec.


Tutunul

A fuma constituie pentru un fumator o placere suprema, un mijloc de destindere sau o arma impotriva anxietatii, si, sa recunoastem, o sfidare inconstienta a mortii, pentru ca, se stie, fumatul unei tigari scurteaza viata cu cinci minute. Daca sunteti fumator, calculati ce inseamna acest lucru!

Dupa calcule statistice, fumatul este responsabil, in medie pe an, de decesul a 35000 de cetateni canadieni si de multe afectiuni grave cu care se confrunta fumatorii, dar si cei din jurul lor. Lista acestora este lunga: bronsite si alte afectiuni pulmonare, cancer cu diferite localizari (gura, gat, esofag, stomac, plamani), diminuarea cantitatii de oxigen transportata de sange, slabirea sistemului imunitar, formarea cheagurilor de sange, rigidizarea si obstructia arterelor, iritatia ochilor, gatului si nasului, dureri de cap, greturi si ameteli, agravarea astmului, pierderi de memorie etc.

Cercetarile efectuate au relevat existenta in fumul de tigara a mai mult de 400 de compusi chimic, dintre care, in jur de 50, cancerigeni. Cei mai cunoscuti sunt nicotina, gudronul, amoniacul, benzenul, oxidul de carbon si fenolul. S-au descoperit chiar si ierbicide si pesticide, folosite in procesul tehnologic al fabricarii tigarilor. Se cunoaste ca toate aceste substante sunt responsabile de producerea radicalilor liberi si de slabirea sistemului imunitar.

Ceea ce constituie o surpriza a cercetarilor stiintifice, este descoperirea ca fumul de tigara raspandit in mediu contine mai multi agenti toxici si cancerigeni decat cel inhalat de fumator: de trei ori mai mult gudron si de sase ori mai multa nicotina. A ramane 30 de minute intr-o incapere unde s-a fumat echivaleaza, pentru un nefumator, cu fumatul unei tigari, pe cand a ramane intr-o incapere neaerisita unde fumeaza mai multe persoane, echivaleaza cu fumatul a 15 tigari.

Iata ca un fumator risca sa-i ucida treptat chiar pe cei dragi, care sunt in permanenta in preajma lui. Acestia vor suferi mai des de bronsita, pneumonie sau infectii respiratorii, iar capacitatea lor pulmonara va fi diminuata. Partenerul de viata al unui fumator risca sa se imbolnaveasca de cancer sau de alta boala provocata de tabagism, cu 25-30% mai mult decat o alta persoana nefumatoare, dar care traieste intr-un mediu unde nu se fumeaza. Fumatul afecteaza si nou-nascutii: un nou-nascut din parinti fumatori va avea la nastere o greutate mai mica si va fi mult mai vulnerabil la imbolnaviri.

Chiar daca fiecare e liber sa-si traiasca cum vrea propria viata, nimic nu ma poate impiedica, de fiecare data cand sunt obligata sa inspir fum de tigara, sa fac o comparatie intre fumatori si persoanele in stare avansata de ebrietate, care se urca la volan riscandu-si viata.

Informatiile au fost preluate din cartea "Sa traim bine! Sa imbatranim frumos!" - Marie-Paule Dessaint - tradusa de Rodica Paraschiv, Editura Niculescu, Bucuresti:1999