Fosfolipidele sunt constituente deosebit de importante ale membranelor celulare, practic fiecare celula din organismul animal are in componenta aceste substante, ceea ce duce la concluzia ca o afectare a acestor componente membranare poate altera functia oricarui tesut sau organ.
In anumite conditii patologice, care tin de o alterare de novo a tesuturilor (avorturi spontane repetate, endometrioza, boli cu activare imunologica), pot sa apara anticorpi impotriva acestor fosfolipide.
De asemenea boli autoimune precum Lupusul Eritematos Sistemic, Artrita reumatoida, Diabetul zaharat insulino-dependent imun, Dermatomiozita, Sclerodermia, Boala Chron, Psoriasisul, Tiroidita autiomuna Hashimoto, etc., pot fi insotite de titruri crescute a acestor anticorpi antifosfolipidici.
Exista 6 fosfolipide cu rol deosebit de important in functia membranei celulare, si anume: Cardiolipina, Etanolamina, Fosfatidilglicerol, Fosfatidilinozitol, Acidul fosfatidic si Fosfatidil serina. Lezarea celulara repetata insotita sau nu de distrugerea acestora, poate conduce la formarea de anticorpi impotriva uneia sau mai multor fosfolipide. Acesti anticorpi influenteaza negativ functia anumitor celule dintre care cele mai importante sunt trombocitele, rezultand intr-o stare de hipercoagulabilitate cu aparitia de tromboze, ceea ce intr-o sarcina in plina dezvoltare poate avea consecinte dezastruoase. Trombozele situate la nivelul vaselor placentare, prin care embrionul sau fatul se hraneste, intrerup circulatia sanguina si schimbul de nutrienti si oxigen dintre mama si fat, astfel ca in scurt timp sarcina este compromisa si se declanseaza avortul spontan.
Dintre cele 6 fosfolipide doua au un rol deosebit de important in placentogeneza, Fosfatidilserina si Etanolamina, actionand ca un "lipici" organic si asigurand atasarea placentei de peretii uterini. In sindromul fosfolipidic alterarea acestui mecanism conduce la esecul unei atasari ferme a placentei cu desprinderea ulterioara a acesteia de peretii uterului. Uneori putand exista si situatii in care anticorpii antifosfolipidici impiedica chiar atasarea embrionului de mucoasa uterina in momentul implantarii. Ambele situatii conduc la avort spontan.
Din punct de vedere medical 25-30% din femeile cu avort spontan au sindrom antifosfolipidic prezent. Cum este diagnosticat un astfel de sindrom? In mod normal ar trebui ca la fiecare gravida la prima vizita (deci in sarcini foarte mici) sa se faca un screening al starii de coagulabilitate a sangelui, respectiv sa se masoare APTT (activated partial thromboplastin time). Daca aceste valori sunt crescute peste limita normala gravida ar trebui investigata mai specific, adica trebuie decelata prezenta a cel putin unuia dintre anticorpii antifosfolopidici (cel mai des se masoara Ac AntiCardiolipina ACL) si a unui alt marker denumit Lupus anticoagulant (LAC). Acesta din urma are aceasta denumire deoarece s-a observat ca anumite paciente cu Lupus prezinta o stare de hipercoagulabilitate si in serul acestora s-a descoperit aceasta substanta care, in mod paradoxal, in testele de laborator are efect anticoagulant in timp ce in organism produce coagulare sanguina. Toate aceste tipuri de anticorpi pot fi de clasa IgG, IgM sau IgA.
Ce se poate face daca se descopera ca acesti anticorpi LAC si ACL sunt prezenti? Avand in vedere efectul trombotic pe care anticorpii il au in organismul matern se incearca atenuarea acestui efect prin administrare de Heparina sau de Aspirina in doze mici. Rezultatele terapeutice par a fi mai mult decat satisfacatoare.
Boli autoimune si FAN prezent
La anumite femei exista o activare particulara a sistemului lor imunitar cu producerea de anticorpi impotriva propriilor structuri celulare, cel mai des impotriva componentelor nucleilor celulei (AND, histone) de unde si denumirea de Factori Anti-Nucleari FAN, a mitocondriilor, a muschilor netezi, etc. Dintre afectiunile insotite de aceste aberatii de exprimare a sistemului imunitar se numara Lupusul, artrita reumatoida, sclerodermia si toate celelalte boli enumerate in capitolul precedent. Prin urmare la aceste femei cu boli autoimune apare o distrugere marcanta a structuriilor proprii care nu mai sunt recunoscute ca "self" de catre acesti anticorpi, fenomen insotit de afectare majora a numeroase organe precum rinichiul, ficatul, plamanii, pielea, vasele sanguine, etc. O femeie cu o atare afectiune, daca ramane insarcinata, poate risca sa nu poata duce sarcina pana la capat deoarece aceasta activare imunologica interfera cu buna implantare si cu recunoasterea embrionului ca structuratolerata, astfel ca acesta poate fi identificat drept grefa necompatibila si rejectat, rezultand avortul spontan.
Exista si o anumita categorie de femei care dezvolta FAN fara a avea ca substrat o boala imuna, acestea reprezentand cca 20% dintre femeile cu avorturi spontane recurente si cam jumatate din cele cu infertilitate si multiple esecuri ale procedurilor de fertilizare in vitro.
In ambele circumstante FAN, care sunt deci anticorpi anti-AND sau a componentelor nucleare, produc o inflamare a placentei cu alterearea functiei acesteia si cu respingerea ei ulterioara de catre sistemul imunitar matern.
Pentru determinarea existentei acestui tip de aberatie imunitara se pot face teste serologice (din sangele matern) care pot decela pana la 25 de tipuri de anticorpi anti-self. De asemenea se pot masura si titrurile FAN, dar care este un test mai putin sensibil. Testele sunt interpretate in functie de titrul anticorpilor, titrurile peste 1/32 fiind sugestive pentru existenta unei alterari imunologice. Cu cat titrul este mai ridicat, de exemplu 1/128, cu atat numarul anticorpilor este mai mare (ei pot fi decelati la dilutii ale serului mai mari) si afectarea este mai importanta.
Ce se poate face in aceste situatii? In occident exista o solutie terapeutica in administrarea intravenoasa de imunoglobuline (IVIg) care sa distruga acesti anticorpi (un fel de anticorpi anti-anticorpi), insa tratamentul este extrem de scump la ora actuala, o fiola de gammaglobulina costand de ordinul sutelor de dolari. O alta solutie o ofera combinatia intre aspirina in doze mici si predninson, insa acesta din urma poate afecta dezvoltarea glandei suprarenale fetale.
Anticorpi antispermatozoizi
O mica parte dintre femeile cu infertilitate si avort spontan recurent prezinta anticorpi impotriva spermatozoizilor. In mod surprinzator si barbatii pot prezenta anticorpi antisperma, in special dupa vasectomie, leziuni sau infectii testiculare.
Acesti anticorpi sunt molecule proteice din familia imunoglobulinelor ce au tropism pentru o anumita parte a spermatozoidului. In momentul atasarii in zona specifica pot sa interfere cu activitatea spermei in diferite moduri: imobilizarea spermatozoizilor, aglutinarea lor, limitarea capacitatii acestora de a traversa mucusul cervical sau impiedicarea acestora de a penetra ovulul.
In general cand se vorbeste despre anticorpi antisperma se aminteste atat clasa de imunoglobuline din care fac parte (IgG, IgM sau IgA) cat si locul specific de legare (capul spermatozoidului, gat sau coada acestuia). IgG sunt gasiti mai ales la barbati pe cand IgA se gasesc in mucusul cervical si in fluidul folicular la femei.
Sindromul acesta trebuie suspectat atunci cand exista un test postcoital anormal (spermatozoizi imobili in mucusul cervical), cand exista anticorpi antifosfolipidici (sindromul antifosfolipidic se asociaza deseori cu prezenta anticorpilor antisperma) sau cand sotul are o spermograma alterata. Testarea pentru anticorpi antisperma la femei se face prin analiza a sangelui. Exista la ora actuala 5 metode de decelare a acestor anticorpi, din pacate nu am date daca la noi in tara se face vreunul dintre ele.
De obicei o femeie cu anticorpi antisperma nu va putea ramane insarcinata cu nici un alt partener (sot sau donor de sperma), solutia in acest caz fiind o tehnica de reproducere asistata denumita ICSI (intra-cytoplasmatic sperm injection), adica femeii i se extrage un ovul in care se injecteaza doar pronucleul continut in capul spermatozoidului si embrionul rezultat se introduce in cavitatea uterina a acesteia. Totusi, datorita asocierii cu alte probleme imune (sindrom antifosfolipidic si populatie uterina de celule B si NK agresiva) si aceasta solutie terapeutica poate fi sortita esecului cu aparitia avortului spontan.
Populatie B si NK agresiva
Exista peste 40 de tipuri de limfocite care alcatuiesc sistemul imunitar si care sunt clasificate in functie de antigenele prezente la suprafata lor membranara, denumite CD (Cluster Determinant). Buna si echilibrata lor functionare permite unei persoane sa ramana sanatoasa indiferent de agresiunile la care este supusa de catre factorii din mediu. Dintre aceste tipuri doua sunt extrem de importante in aparitia problemelor de infertilitate si avort spontan: CD 19+5+ si CD 56+. Fiecare femeie se naste cu un anumit tip de astfel de celule limfocitare. Daca o femeie are unul dintre aceste tipuri agresive, ea va avea sanse foarte mari sa aiba avorturi spontane recurente.
CD 19+5+ sunt limfocite din categoria B, adica cele ce produc anticorpi. Din pacate anticorpii produsi de aceste celule B sunt anticorpi antifosfolipidici, FAN sau anticorpi anti-sperma, astfel ca femeile cu aceasta populatie celulara sufera de afectiuni precum cele descrise la bolile respective. In mod normal procentul acestor limfocite tip B este de maxim 10%, asa ca o crestere in numar a populatiei acestea de celule B este insotita de probleme de infertilitate, implantatie si dezvoltare eficienta a sarcinii. Aceste celule mai produc si anticorpi impotriva hormonilor necesari sarcinii sa se dezvolte (estradiol, progesteron si hCG) astfel ca mucoasa uterina este prea subtire pentru a putea sustine o implantare eficienta a embrionului si pentru a-I asigura hrana, corpul luteal nu este sustinut eficient de doze adecvate de hCG astfel ca va secreta insuficient progesteron, etc.
CD 56+ sunt limfocite de tipul NK (Natural Killer), adica celule care nu au nevoie de cooperare cu alte tipuri de limfocite si pot ataca direct structurile considerate non-self. Daca cresc in numar (peste 12% din totalul de limfocite) celulele NK pot determina avorturi spontane. De asemenea si o crestere a citotoxicitatii lor poate avea aceleasi consecinte dezastruoase. Celulele NK de acest tip pot sa previna implantarea embrionului, pot leza celulele trofoblastice sau structurile embrionare, pot duce la aparitia de necroze deciduale (a mucoasei uterine unde se implanteaza embrionul) sau pot afecta circulatia placentara, toate acestea putand conduce la avort spontan.
© Copyright:
Comentarii (31)
Buna fetelor am si o intrebare si daca se poate sa imi dati o parere..am pierdut acum 2 ani o sarcina iar acum 3 luni am avut o sarcina molara partiala am fost devastata deoarece ne dorm un copil si nu mai vedem ziua aceea.Am fost la Timisoara la doctorita Karadja mi/a facut investigatii,analize etc..unde mi sa descoperit trrombofilia si acest sindrm fosfolipidic dupa care mi/a reomandat tratament cu aspenter 75 magne B6 plus alte vitamine iar dupa spusele eu in momentul in care raman insarcinata Clexane 0,4 pe zi tot parcursul sarcinii...nu sunt convinsa foarte mult de aceste clexane imi e frica sa raman mai ales ca eu am si rh-ul negativ...ce parere aveti sa incep cu clexane cum m/a recomandat?va multumesc sper sa primesc pareri de la voi
Buna seara! Deoarece am o poveste destul de lunga am sa trec peste prezentare spunand doar ca am 27 de ani eu si sotul al fel! De 3 ani ne chinuim sa avem un bebelus. Pana acum aproape doi ani nu am ramas gravida niciodata. Dupa tratamente de glanda, de de reglare a menstrei si de ovulatie am ramas gravida ... dupa spusele acelei doctorite... sarcina pe care am pierdut-o prin avort spontan. Dupa aproximativ un an am mers la alt doctor care mi-a spus ca la valori atat de mici si la o sarcina pierduta la ciclu ( intarziere 54 de zile) el nu poate sa-mi dea un diagnostic . Am repetat toate analizele unde s-a vazut ca nu mai este nevoie de sa iau eutirox , s-au retras nodulii, am aflat ca am uter retrovers si bicorn, am rh negativ, si in partea dreapta jos in afara uterului un nodul fobromatos. Sotul meu a facut si el spermograma chiar de 2 ori, o data pe an si de fiecare data a iesit foarte bine. Singura cu probleme sunt eu. Am facut si analiza anticorpi antispermatici unde mi-a iesit aproape de pozitiv dupa 4 zile de abstinenta. Doctorita mea spune ca daca as face aceasta analiza dupa doua zile in care nu am relatii sexuale cu sotul ar iesi pozitive si din acest motiv am 2 luni anticonceptionale pentru ca eram in punctul in care facusem hiperstimulare ovariana si tot 2 luni am avut contacte sexuale cu sotul doar cu prezervativ. La al doi-lea ciclu, a doua luna de asa zis tratament , fara alte tratamente doar cu o injectie de pregnyl cand foliculul avea dimensiunea de 19 ; 20 . Am facut pregnylul vineri la ora 20:30 iar duminica la ora 13:00 s-a vazut ecografic ca foliculul meu se sparsese de putin timp , inca se vedea cum se scurgea. Am facut inseminarea la nivelul uterului, am stat 30 de minute pe masa speciala si apoi o ora pe pat. Ciclul meu este neregulat adica in luna cu inseminarea am avut la 25 de zile, inainte cu o luna la 32 de zile, inainte cu o luna la 37 de zile, mai inainte cu o luna 32 de zile. Intotdeauna a durat doar 3 zile fara chiaguri niciodata. Dupa inseminare nu am stiut sa-mi calculez zilele de intarziere avand in vedere ca inseminarea a avut loc in ziua a 18 a de ciclu iar in ziua 30 mi-a venit din nou ciclu. Mentionez ca acest ciclu dupa inseminare a fost de 5 zile foarte abundent, rosu inchis si cheaguri. Doctorita spune ca a fost un avort la ciclu. Intrebarea mea este : Ar trebui sa-mi fac anticorpi cardiolipinici, anti fosfolipidici, anticuagulant lupic? Am facut histerosalpingografie acum aproximativ 2 ani si a iesit ca am trompele ok , sunt permeabile. Analizele hormonale facute in luna cu inseminarea in ziua a 5 si 11 sau 14 nu mai stiu exact au iesit in limite normale. Multumesc pentru intelegere si rabdarea de a citi cele relatate1 Astept cu nerabdare raspunsul dumneavoastra! Va multumesc!
Buna ziua, am 28 de ani si sunt implicata intr-o relatie cu un barbat in varsta de 37 de ani, care are un singur testicul, asta intamplandu-se dupa o interventie chirurgicala, fiind facut in urma unui traumatism testicular. El mai are doi copii, dar inainte de a se intampla accidentul in urma caruia i-a fost extirpat testiculul. Ne dorim foarte mult un copil, la fiecare act sexual, el are ejaculare. Va rog sa ma lamuriti daca intr-adevar spermatozoizii mai pot fi activi si daca pot favoriza o sarcina. repet, este un singur testicul. In urma cu doua saptamani l-am surprins luand aspirin cardio. Va rog sa-mi spuneti daca asta ne-ar putea ajuta. Sau sa ne spuneti ce solutii, ce sanse... am putea avea pentru a avea un copil impreuna. Va multumesc anticipat
cum se manifesta si trateaza sindromul antifosfolipidic
Buna, scriu pentru prima data si sunt f afectata de rezultatul analizelor. Sunt insarcinata in 7 sapamani, am facut analize de sange pentru sindrom antifosfolipidic si mi-a iesit pozitiv (LA1 are o valoare de 81.2 si Fib de 562.7). Sunt fparte ingrijorata de evolutia sarcinii si ce efecte are acest sindrom asupra lui bebe.
buna fetelor, eu am doi baieti de 3,5 ani si 2 ani.dupa nenumarate tratamente si operatii am reusit sa aduc pe lume acesti ingerasi.dar ar vrea sa va dezvalui ultima experienta , adica ultima parte inainte de a ramane insarcinata.sansa mea a venit de la timisoara dr. olaru constantin impreuna cu analizele facute la dr. uscaterscu v. de la fundeni care mia descoperit trombofilia , sindrom antifosfolipidic si am facut tratament pe embele sarcini ci aspenter de 75 mg la doua zile. foarte buna dr. uscatescu si foarte banal tratamentul pt. trombofilie dar este o boala descoperita recent si nu se prea stie de existenta ei.va rog cele care ati pierdut mai multe sarcini cereti medicilor care va supravegheaza din prima luna sa va trimita la aceste analize.
buna fetelor,stie cineva cum ajung la dna Uscatescu ,cu programare sau ce poate sa mi zica cum e pe akolo ,doctorul meu m a trimis la ea la o consultatie ,stiti cumva cat costa ?va rog daca aveti ceva informatii care m-ar putea ajuta.......eu sunt din Brasov.Multumesc By
buna fetelor, acum o saptamana am fost internata in spital eram insarcinata cu gemeni fata si baiat aveau 23 saptamani mi-au venit contractiile foarte mari si am avortat, este a doua sarcina pe care o pierd prima am pierduto la 13 saptamani si asta la 23 saptamani. Intrebarea mea este pot fi si eu bolnava de sindromul antifosfolipidic? care sunt simptomele acestei boli. Ne este foarte greu nu pot sa-mi revin dupa aceasta pierdere nici nu mai stiu ce sa fac.
pentru ella,ma bucur ca ai ajuns la capat cu sarcina si sper ca o sa am si eu norocul tau cind o sa fiu iar gravida deocamdata nu se poate din motive financiare dar cred ca pina la sf anului sa raman si sa duc sarcina la capat cu ajutorul tratamentului si al lui d zeu.as vrea sa stiu daca a trebuit sa stai la pat sa nu faci nici un fel de efort mie sincer imi este cam frica cind stiu ca sunt aproape de 24 de sapt intru in panica .cum am pierdut 3 sarcini la aceeasi varsta am si de ce si mai e si varsta mea 32 .poate ma poti ajuta cu un sfat.
tratamentul este ASPENTER si HEPARINA injectii de 2 ori pe zi din prima luna
am pierdut 3 sarcini 2 la 26 de sapt si 1 la 24 de sapt.la ultima sarcina am aflat ca am sindromul antifosfolipidic dar eram in sapt 13 cind am aflat de el si se pare ca am inceput tarziu tratamentul ducind la avort in ultimul rind.tratamentul pentru sindromul antifosolipidic este ASPENTER -o aspirina in concentratie mica de 2 ori pe zi dimineata si seara de injectabil cu HEPARINA .dar trebuie inceput din prima luna si controlata sarcina de medicul ginecolog si hematolog. am incredere in dzeu .
Am 34 ani si sunt fericita mamica a unui nazdravan de 3 ani adus pe lume in urma unor doua sarcini soldate cu esec!Primele doua sarcini s-au finalizat cu oprire in evolutie la 11 respectiv 8 sapt!Am fost devastati, ne doream fff. tare un micut,varsta era in defavoarea mea si in plus prindeam destul de greu o sarcina (uter retrovers)!Daca inaintea celor doua sarcini nu facusem investigatii am fost f. hotarata sa nu mai merg pe voia sortii.In urma unor serii de analize am fost diagnosticata la sectia de hematolgie FUNDENI cu SINDROM FOSFOLIPIDIC! aM INCEPUT LA RECOMADAREA dr. uscatescu TRATAMENT CU aspenter URMAD SA REVIN LA MEDIC IN MOMENTUL PRINDERI UNEI SARCINI.mINUNEA NU A DURAT MULT SI SA INTAMPLAT.pe scurt in urma unei sarcini ffff. dificile sub tratament cu aspeter, utrogestan....si dupa o monitorizare riguroasa si in primul rand o ffff. buna colaborare cu sectia de hematologie la 36 sapt. si 3 zile venita pe lume prin operatie cezariana ingerasul meu de numai 2,500kg..V-AM RETINUT ATENTIA CU INTAMPLAREA VITII MELE,CARE MA ADUS IN STADIUL DE A CREDE CA EXISTA MINUNI MEDICALE SI ELE SUNT SUSTINUTE DE PUTEREA DIVINA!...MULTA TARIE SI CURAJ CUPLURILOR VITREGITE DE SOARTA CARE DORESC SA IMBRATISEZE BUCURIA DE A FI PARINTI!....
Am 34 ani si sunt fericita mamica a unui nazdravan de 3 ani adus pe lume in urma unor doua sarcini soldate cu esec!Primele doua sarcini s-au finalizat cu oprire in evolutie la 11 respectiv 8 sapt!Am fost devastati, ne doream fff. tare un micut,varsta era in defavoarea mea si in plus prindeam destul de greu o sarcina (uter retrovers)!Daca inaintea celor doua sarcini nu facusem investigatii am fost f. hotarata sa nu mai merg pe voia sortii.In urma unor serii de analize am fost diagnosticata la sectia de hematolgie FUNDENI cu SINDROM FOSFOLIPIDIC! aM INCEPUT LA RECOMADAREA dr. uscatescu TRATAMENT CU aspenter URMAD SA REVIN LA MEDIC IN MOMENTUL PRINDERI UNEI SARCINI.mINUNEA NU A DURAT MULT SI SA INTAMPLAT.pe scurt in urma unei sarcini ffff. dificile sub tratament cu aspeter, utrogestan....si dupa o monitorizare riguroasa si in primul rand o ffff. buna colaborare cu sectia de hematologie la 36 sapt. si 3 zile venita pe lume prin operatie cezariana ingerasul meu de numai 2,500kg..V-AM RETINUT ATENTIA CU INTAMPLAREA VITII MELE,CARE MA ADUS IN STADIUL DE A CREDE CA EXISTA MINUNI MEDICALE SI ELE SUNT SUSTINUTE DE PUTEREA DIVINA!...MULTA TARIE SI CURAJ CUPLURILOR VITREGITE DE SOARTA CARE DORESC SA IMBRATISEZE BUCURIA DE A FI PARINTI!....
am citit comentariile de pe site toata lumea spune de dna dr uscatecu k este o doctora buna .... FELICITARI MAMICILOR CARE A URMAT TRATAMENTUL DE DNA DOCTOR .IAR VIITOARELOR MAMICI NU VA LASATI FITI AMBITIOASE DOAR SUNTEM NISTE LUPTATOARE VA PUPIK MIHA
Acum 2 zile am pierdut o sarcina la 6 saptamini...prin aceeasi situatie am trecut acum 6 luni in urma numai ca atunci sarcina avea termen de 8 saptamini.La I sarcina nu stiam ca am sindromul antifosfolipidic, dar dupa am inceput sa iau aspirina 1/2 pe zi si curantil 2 pastile pe zi ,cum am aflat ca sunt insarcinata a II oara am inceput sa iau si acid folic 3 pastile pe zi si diufaston 2 pastile pe zi, insa n-a avut loc nici-o minune,poate tratamentul nu este corect?....va rog frumos cine a trecut prin asa clipe scrieti-mi , va multumesc anticipat!
orice copil este o binecuvintare si nu sintem in drept sa-i luam viata, chiar daca acum nu realizezi asta. Intereseaza-te unde se duc sufletele copiilor omoriti pina la nastere la un duhovnic si iti vei da seama cit este de grav pacatul avortului.
sunt insarcinata in 3 luni si 2 saptamani si nu stiu cum sa fac sa scap de aceasta sarcina nedorita.va rog dati-mi si mie un sfat, ce sa fac? va multumesc
si eu iti recomand cu mare incredere pe dna dr uscatescu de la fundeni
Va puteti adresa cu mare incredere dr. Valentina Uscatescu -Clinica de Hematologie, Laboratorul de coagulare , sp. Fundeni, Bucuresti. Necesita tratament urgent. Rezultatele sunt f bune.
Cu un tratament de aspirina si heparina ar trebui sa aveti o sarcina normala. Adresati-va unui reumatolog pentru trarea sindromului antifosfolipidic
Sunt in sarcinata am 3 luni si 2 saptamani si am fost diacnosticata cu acest sindrom as dori mai multe informati daca stie cineva.Multumesc mult!
Etapele prin care am trecut, incepand de acum 5 ani de zile, de cand m-am hotarat sa am un copil si pana in prezent sunt urmatoarele: 1. Timp de 4 ani am incercat fara succes sa raman gravida pe cale naturala iar doctorii m-au diagnosticat cu sterilitate secundara. 2. Anul trecut am recurs la metoda inseminarii artificiale si apoi la cea a fertilizarii in vitro, insa ambele metode au esuat. Aceste proceduri au fost destul de traumatizante pentru mine, atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Prin urmare, am hotarat ca daca va fi sa am un copil, acesta va fi conceput doar pe cale naturala. 3. La inceputul acestui an minunea s-a produs si am ramas gravida, insa dupa o luna de zile sarcina s-a oprit in evolutie si am facut chiuretaj. 4. Dupa 9 luni iar am ramas gravida dar de data aceasta am avut avort spontan la 6 saptamani. Daca exista persoane care au trecut prin aceleasi probleme ca ale mele dar care in final au reusit prin diferite metode sa duca o sarcina pana la capat si sa nasca un copil sanatos, le rog sa-mi scrie si eventual sa-mi recomande un doctor bun. Multumesc anticipat. http://traindcusperanta.blogspot.com
app am 18 ani..:( exista posibilitatea aparitiei unui cancer..?
am facut 2 chiuretaje...mi sa deskoperit trichomonas si rana pe col uterin nu leam tratat...nu pot inka sa trec...peste aceste pierderi...imi vin in minte mereu...si nusj ce sa fac pt a putea merge inainte..parca imi tine viata pe lok..:(:(:(
in urma unui avort spontan a fost nevoie de chiuretaj.am stat aproximativ 2 zile in spital si am facut din 6 in 6 ore injectii cu ampicilina.sangerarea mi s-a oprit la scurt timp dupa chiuretaj insa ajunsa acasa am inceput sa dezvolt niste dureri ,nu f mari dar ,asemanatoare cu cele dinainte de menstruatie.medicul m-a chemat la control peste o luna dar sunt cam ingrijorata si as vrea sa stiu daca sunt normale sau nu aceste dureri.multumesc mult
am facut acum 3 zile un avort de ce am dureri de burta nu mari dar le am? credeti ca trebuie sa ma consult cu un medic?
am 28 de ani,un baietel,dar ne dorim mult un al doilea copilas care nu mai apare.Pana acum am pierdut 3 sarcini-toate avort spontan,locuim in italia,iar aici cand am inceput sa am sangerari mi-au zis ca ok,imi faceau eco.intravaginal si nu imi dadea nici un fel de Progestativ sau Antispastic,spunand ca in IT nu se adminisreaza.Nu imi vine sa cred ca in asemenea cazuri nu se ia nimic,la prima sarcina pe care am dus-o la bun fine faceam Progesteron inj si totu a decurs bine,copilul perfect sanatos.Ma gandesc ca daca mai raman insarcinata sa iau singura Progesteron,pt. ca medicii din Italia nu-l dau.Nu mai suport un alt avort spontan,sau nenumaratele colposcopii la care ma pun ei.Orice sfat e bine venit,multumiri anticipate.
as dori sa aflu daca acest sindrom se transmite de la tata la fat/ sotul meu a avut acum cativa ani/ am pierdut sarcina la 20 saptamani si nu mi-am facut analiza anticorpi antifosfolipidici
in partea posterioara a sacului gestational,sub membranele amniocoriale,am o colectie hematica cu o grosime 1,27 cm si o lungime de 6,5cm.NU MAI AM SANGERARI.Pot pierde sarcina?Am 12 saptamani
am 32 de ani si am o fetita de 1 an si 8 luni.pana sa o nasc pe ea am pierdut 4 sarcini ,toate pana la 9 saptamani. chiar si la fetita am avut anumite defecte de placentatie,o insuficienta placentara,am facut tratament hormonal,si am reusit sa o nasc la termen ,si cu o greutate buna. singura analiza pe care nu am facut-o este cea de anticorpi antifosfolipidici. ceea ce m-a pus pe ganduri este faptul ca eu am o menstruatie f. abundenta si sub forma de cheaguri.asa am avut-o intotdeauna,desi ginecologic nu mi s-a depistat nimic ,niciodata. as putea fi suspecta de acest sindrom? ar trebuii sa cer sa mi se recomande aceasta analiza?
De o importanţă esenţială este faptul că celulele uterine NK sunt diferite din punct de vedere fenotipic şi funcţional de celulele NK din sângele periferic şi ar trebui să fie privite ca un subset limfoid separat. Este controversată prezenţa unui tip aparent unic de limfocite în uter la implantare şi în timpul formării placentei. În ciuda speculaţiilor, funcţia celulelor uterine NK este necunoscută. Ele pot afecta ciclul endometrial controlând funcţia vasculară prin secreţia factorilor de creştere angiogenici. În acest fel aceste celule pot decide între sarcină şi menstruaţie. O mai mare atenţie se acordă posibilului rol în controlul hrănirii fătului, prin modularea adaptării structurale ale arterelor uterine spiralate. Cercetările continuă în ceea ce priveşte recunoaşterea celulelor trofoblast de către celulele NK. În prezent, în ciuda numelui lor, nu există probe care să ateste că celulele uterine NK ar distruge celulele uterine trofoblast. În schimb, ele pot avea un efect benefic asupra trofoblastelor prin secreţia citokinelor care modifică grosimea placentei. Bazându-se pe asemănările dintre celulele NK din sânge şi celulele uterine NK, examinarea celulelor NK din sângele periferic al femeilor infertile sau care au suferit avorturi spontane, a devenit din ce în ce mai utilizată. Aceste teste se bazează pe supoziţia că femeile care au suferit avorturi spontane repetate şi femeile infertile suferă de anomalii funcţionale ale celulelor NK. Această abordare ridică câteva semne de întrebare. Celulele NK sunt diferite de celulele aflate în sângele periferic. Examinarea celulelor NK din sângele periferic nu poate explica ceea ce se întâmplă în uter. În al doilea rând, procentul de celule CD 56+ în sângele periferic al subiecţilor sănătoşi variază de la 5% la 29%. În ciuda acestei determinări, identificarea a 12% de celule NK la femeile infertile sau care au suferit avort spontan, a fost definită, în mod arbitrar crescută, în consecinţă cu indicaţia de tratament. Procentul celulelor NK din sânge poate fi influenţat de mulţi factori incluzând sexul, etnia, stresul şi vârsta, dar nu există indicaţii privind concentraţia acestora la limita superioară ca fiind dăunătoare. În al treilea rând, funcţionarea celulelor NK este măsurată printr-o serie de analize, dar rezultatul acestora este diferit, în funcţie de laboratorul în care se efectuează. Cea mai obişnuită analiză efectuată in vitro este citotoxicitatea, care nu are relevanţă în ceea ce priveşte funcţionarea celulelor NK in vivo. Cu siguranţă că în infecţiile virale celulele NK funcţionează prin producerea de citokine. Mai mult, celulele uterine NK au o activitate citolitică mai scăzută decât celule NK din sânge. În felul acesta, nici o analiză clinică nu poate stabili procentajul citotoxicităţii celulelor NK din sânge pentru femeile care suferă o pierdere de sarcină. Jianhong Zhang, B.Anne Croy, Zhigang Tian – Cellular & Molecular Immunology – vol.2,nr.2/aprilie 2005 WWW.bmj.com/education and debate/articles/Ashley Moffett,Lesley Regan,Peter Braude/2004
Posteaza comentariu