Stare depresiva mai accentuata dimineata
Stare depresiva aproape tot timpul de-a lungul zilei, cu perioade mai accentuate de multe ori dimineata, stare de melancolie sau de detasare. Adesea iti dai seama ca cel de langa tine este cu gandul in alta parte, sau pare detasat de conversatie, fara a putea sa iti spuna la ce se gandea, daca il intrebi. Ii este foarte greu sau imposibil sa rada la glume sau sa le inteleaga, preferand sa se retraga decat sa stea intr-un mediu plin de viata.
Fara initiativa si capacitatea de a socializa
O persoana foarte sociabila poate ajunge retrasa si sa evite compania celor din jur, chiar discutii la telefon sau intrebari despre ea. Nu mai are nici initiativa, nici capacitatea de a socializa si a iesi in locuri publice asa cum o facea sau o fac cei de varsta si conditia sa. Pentru copii, pierderea interesului poate sa se transforme in iritabilitate, pentru ca ei nu isi pot exprima prea bine starea si nu inteleg ce li se intampla.
Diminuarea sau pierderea interesului in aproape toate activitatile zilnice
Acest lucru se observa analizand persoana in raport cu prezentul. Cu cat schimbarea este mai semnificativa, cu atat simptomele sunt mai accentuate.
Schimbare de greutate peste 5% intr-o luna
In depresia medie, poate sa apara cresterea apetitului si chiar cresterea in greutate. In depresiile majore, de obicei apare scaderea apetitului si o scadere in greutate semnificativa intr-o perioada scurta de timp.
Insomnie sau hipersomnie
In prima perioada, persoana se poate refugia in somn, sau dimpotriva, nu poate dormi. In ambele cazuri, apare o stare de letargie si somnul de multe ori nu este odihnitor, este agitat, cu multe vise.
Persoana depresiva este agitata intr-un mod neproductiv
Pe de alta parte, poate aparea retradul psihomotor, incapacitatea de a se misca in ritm normal, de a participa activ, de a face miscari repezi. Persoana pare a fi "in reluare", sau ca fiind in convalescenta. Expresia fetei este similara unei persoane bolnave, triste, cu ochii si sprancenele cazute, iar privirea poate greu focusa pe cel de langa.
Oboseala sau pierdere de energie aproape in fiecare zi
Persoana depresiva se simte obosita pe mai tot parcursul zilei, acuzand epuizare, chiar daca nu a depus nici un efort fizic deosebit.
Sentiment de devalorizare, vina excesiva sau nejustificata
Depresivul se simte vinovat pentru toate suferintele lumii, se simte vinovat pentru ca e bolnav, pentru ca e trist, pentru tot ceea ce face si nu face in acelasi timp. Sentimentul de vinovatie nu ii poate decat accentua depresia si neputinta.
Dimiunarea abilitatii de a gandi, a se concentra, neputinta de a lua decizii
Depresia ca boala afecteaza capacitatile cognitive, persoana simtind adesea ca este "incetosata", ca nu se poate concentra, ca nu poate retine, ca nu poate sa ia hotarari si sa si le asume. Este ezitanta si nesigura pe ea.
Ganduri de moarte
Suferinta poate deveni atat de mare, inca multe persoane depresive au ganduri suicidare, pentru ca se simt descurajate si nu vad solutia problemei. Cu cat aceasta comunica mai bine si este inteleasa mai bine de cei din jur, cu atat se poate trece mai usor peste perioada bolii.
Articol aparut la sugestia unei cititoare, careia ii multumim pentru initiativa.
Articole utile
Depresia vazuta de pe partea cealalta
Simptomul depresiv sau sentimentul depresiv?
© Copyright:
Care sunt simptomele depresiei clinice?
Stare depresiva. Orice persoana poate a vea o zi proasta, in care nu are chef de nimic, isi poate anula niste intalniri, pentru a se retrage sau pentru a sta doar alaturi de cei foarte apropiati. In cazul unui depresiv clinic, aceasta stare de depresie este una de prabusire, in care nu exista nici un fel de iesire. Cum recunoastem o depresie clinica, situatie in care e bine sa ajutam persoana de langa noi sa caute ajutor specializat?
De Lena Rusti
Comentarii (26)
Am invins o luna atacurile de panica mergand la biserica unde m-am rugat la Dumnezeu sa ma vindece de o boala care eu singura mi-o induceam si la care ma gandeam intruna,am probleme cu fierea vomitam o data pe luna din cauza durerilor de cap acum iau colebil in fiecare zii.Ma durea intr-o parte sub coaste si ma gandeam mereu ca am cancer pana am mers la eco si mi-a zis ca e fierea si trebuie sa tin regim.Creierul e foarte important daca il alimentam numai cu ganduri rele ele ne napadesc si ajungem la psihiatru.Mama mea a murit de cancer la 54 de ani cand eram insarcinata cu fata aveam 6 luni ,dupa ce am nascut fiind mai mult singura imi era greu si plangeam mereu dar nu ma simteam rau dormeam si eu cand puteam si ma gandeam ca pana la urma voi reusi sa ies din depresia asta ,
Exista si depresia mascata care este o forma atipica de depresie si are ca simptome cheie o dispozitie depresiva, lentoarea, iar alte simptome nu exista, sau sunt mascate ...http://www.psiholistic.ro/blog-psiholog-galati/depresia-mascata/
nu am fost niciodata o persoana foarte sociabila si dintotdeauna ma stiu asa... sunt mai timida . dar acum totul s-a schimbat . de cand sotul a luat un apartamaent in buc. si a trebuit sa ne schimbam domiciliul sunt din ce in ce mai trista nu pot sa -mi revin si copii sunt tot asa tristi pt k nu ne place aici , simt k nu mai pot , simt k viata mea nu mai are nici un sens .. cine sa ma ajute k sotului nici nu incerc sa-i explic pt k stiu k nu ma intelege.
DACA DORITI SI SIMTITI SA DISCUTATI DESPRE CEEA CE EXPERIMENTATI MA PUTETI GASI PE ID DE MESS momentdefluture Numai bine!
buna ....sunt bianca si sunt din bucuresti sufar de o depresie fff grava cam de 10 ani de vreo 4 miam dat seama ce se intimpla cu mine si stiu si motivul din care a provenit dar nu stiu cum sa ma vindec ... toti pe toate site vb de cabinet psihologic da stiu ca doar asa mas trata dar....eu nu imi permit deloc financiar sa ma duc la medic.. si atunci ce sa fac?????stie cineva vreo alta solutieee?????????? ca nu mai pot sa ma lupt cu boala asta nenorocita catre mia distrus viata din cauza ei mi sau inchis tot drumul in viata toate usile numai gasesc nici o scapare ce sa fac???????/ nu am vb niciodata cu nimeni despre asta as vrea sa o fac dar cu cine ???? ca maj au prbm lor nu le arde de ale mele ... cu familia nu am curajul necesar sa o fac .. ma distru nici nu mai stiu sa vb de multe ori gandesc sa spun una si imi iese pe gura altceva sau doar balbaieli din cauza asta mam izolat . lumea e rea si nu spune nimeni ..vai ce bolnava esti ... spun ca esti prost .. se confunda fff usor una cu alta ...dar eu ma stiu ce fel eram inainte si cei apropiati mie au observat o schimbare la mine dar nu pomeneste nimeni nimik de asta ... si cel mai rau ma doare ca nu ma pot ocupa de copil cum ar trebui .. imi e teama sa nui ii transmit aceleasi stari ca ale mele si nu s vrea pt ca e un copil bun si la invatatura si ca personalitate si din cauza asta lam cam abandonatttttt lam lasat in grija restului familiei si a scoliii dar ma simt prost rauu de tott nu sunt capabila de nimik sunt inutilaaaa ..... ce sa fac sa ma invete cinevaaa orice ma afecteazaa fff tare sufarrr mult dupa orice chichita imi e teama de orice orice si cu somnul am prbm deci am toate starilee care leam citit in medicatia depresiei toateee numi lipseste niciuna.... ce sa fac????????/ invatatima si pe mn cineva ,, asa nu se poate traii asta nu e viataaa... cum sa faccc????? am o depresie ffff gravaa ce sa facc??? nu cred ca sunt singura care nusi permite financiar ..... deci cineva trebe sa aiba o solutiee ca nu pot trai asa in halul asta .astept un raspuns ceva pe sit
nu stiu ce mi se intimpla sunt foarte rau nu mai suport pe nimeni nici copil nici sot nimic vreeau sa dorm si atit nu mai suport sa vad sau sa aud de nimic simt ca nimic nu mai este bine nu mai am chef mici de facut mincare sau ceva in casa nu stiu ce sa fac sa imi revin imi vine sa pling asa fara motiv datimi un sfat cum imi pot reveni
prietenul meu a murit in accident rutier pe 29.10.2011 eram cu el in masina eu mi-am pus centura la putin timp inainte sa se intimple nenorocirea insa el n-a avut-o, ne-am iubit foarte mult am trecut aproape 4 luni gindul imi e numai la el nu mai stiu ce sa fac :(((((((( ajutor!!!!!
am 22 de ani si acum 2 ani am trecut prin niste socuri emotionale foarte puternice si am pierdut si o sarcina gemelara intr-o luna ,starea mea a adevenit din ce in ce mai rea:ma simt depresiva,trista,plang,ma simt inutila,simt ca aproape nu mai exist,simt ca s-a sfrarsit lumea cu mine,ca nu mai nici-un rost pe lume ,am insomii,varsaturi dese,mi-e rau tot timpul,nu am chef de viata! vreau un raspuns va rog!!!amannnnnviatsa,
am fost la doctor pentru niste dureri lombare ,dupa care am facut un rmn prin care au iesit la iveala ca am hernie de disc si un chist pe un rinichi.....de atunci am intrat intr o stare de anxietate si tulburari psihice din care nu mai vad ca pot sa ies.Totul se manifesta prin neliniste sufleteasca,dureri de cap,ameteli,lipsa de viata,amorteli ale membrelor.......stari de panica repetitive si din ce in ce mai accentuate.......am fost la psihiatru........nici un rezultat......ajutati ma !....simt ca ma sfarsesc....am aproape 40 de ani si nu credeam ca am sa trec prin asa ceva.VA ROG,AJUTATI MA!
Si eu sufar de depresie de multi ani si e din ce in ce mai rau mi-as dori sa pot apela la un pshiholog dar din pacate nu imi permit pt ca mi-am pierdut si locul de munca sant disperata numai stiu ce sa fac si incotro sa o mai apuc,am nevoie de un sfat cum as pute trece mai usor peste toate astea.
am ajuns la aceasta virsta si ma simt inutila nu am copii am un sot care sta mai mult prin puscarii.acum are de facut 10 ani de puscarie doar ca eu deja ma simt satula de aceasta viata de vre-o luna si jumatate ma bate gindul sinuciderii,numai vb cu nimeni numai am pofta sa ies nu vreau sa vb la telefon totul in jurul meu ma deranjeaza nu imi vad rostul in viata iar ca sa o iau de la cap numai am vointa si putere sa lupt,ma simt tot mai obosita zi de zi numai am chef sa fac nimic ori eu eram o femeie care nu stateam de loc fara sa fac ceva.va rog ajutatima inainte sa fie prea tirziu ce sa fac?am incercat sa vb cu lumea sa ies dar nu mai vad sensul nu mai am curaj sa infrunt viata va rog mult ajutatima. multumesc
Ajuta oare sa fii sincer daca ceilalti nu sunt? Mie mi se pare ca viata este o scena de teatru.Trebuie sa te prefaci tot timpul pentru ca lumea e rea.Invidie,ura ,barfa si stai si te gandesti la ce sunt buni pritenii?Sa te foloseasca doar?Poti sa-ti descarci sufletul in fata lor?Eu cred ca nu.Am ajutat multi prieteni dar pe mine nu ma ajutat nimeni.Oare ce sa fac in continuarie?Afacerile imi merg prost asi fugii in lume undeva pe o insula pustie .Sa mor nu vreau pentru ca am doi copii si nu vreau sa-i las singuri dar nici nu mai am putere sa lupt .Am obosit si nu stiu cum sa fac sa mi revin.
buna, ma numesc marinela, am 26 de ani, sii de aproape un an ma confrunt sii eu cu aceleasi probleme ca sii voi, depresia, atacurii de panica, tot. Am fost sii la neurolog, si mi s-a dat o terapie pe care o iau de 2 saptamanii cu prozac de 20 de mg o data pe zii dimineata sii de 2 sau 3 ori pe zi tavor de 1mg, oricum pana acum nu se vede nici o schimbare. Nici eu nu am cu cine vorbii despre asa ceva, pt ca ma ascund de persoane sa nu ma vada in ce hal am ajuns. Daca incep sa vorbesc cu cineva despre starile mele zice ca sunt nebuna sii eu numai continui nimic. va rog mult astept raspunsurile voastre daca ati gasit ceva solutii sii ma puteti ajuta sii pe mine. Va multumesc.
Dragi mei am 32 ani si doi copii. prin ceea ce treceti voi am trecut si eu totul se poate rezolva numai cu ajutorul unui medic psihiatru. Mi.sa recomandat un tratament usor p o perioada de 6 luni iar dupa ce l.am terminat am revenit la viata, toate simtomele au disparut .Numai cei care au trecut prin asa ceva va pot intelege
razvan are dreptate ..doar cu ajutorul cuiva si comunicand se poate iesi din starile depresiei...sa nu stam singuri..dar ce faci cand vb cu cineva despre asta si crede ca esti nebuna....aici este problema...multi nu inteleg....sunt o fire foarte comunicativa..dar nu reusesc mereu sa comunic..si nu cu oricine...
de mica am avut starile astea..insa m-a manifestam altfel..nu am stiut ce este....insa acum am 33 de ani...am 2 copii...starile sunt mult mai profunde....m-am inchis de tot....nu mai comunic...am dat toti prieteni la o parte...nu ies...nu comunic nici cu familia ..nu vb de asta cu ei...au inteles tarziu de ce sunt asa ..de ce m-am schimbat..mereu am gandul ca sunt inutila...nu dorm nopti in sir ...iar cand dorm am somnul agitat....multi nu inteleg ce sunt ..depresiile...spun ca suntem nebuni.....
cred ca gab riela care a scris despre sinceritate nu are simtul realitatii deloc. unde mai este sinceritatea in ziua de azi ...??traim doar intr - o lume nebuna si mincinoasa...si se mai intreaba omul de ce e depresiv ...oamenii se ranesc intre ei ...si cel mai rau e ca se duce lumea din ce in ce mai rau de rapa...traim doar intr un stres pt ca nu reusim sa ne detasam de toate nimicurile si sa ne mai bucuram de ce e frumos...de ce ?pt ac suntem din ce in ce mai egoisti...actiunile noastre ii pot duce pe altii la disperare ...
Buna..Ma regasesc in tot ce scrie aici...:-|...doar cu ajutorul cuiva putem trece peste starea de tristete..numai cu vorbe si sfaturi bune...dar eu m-am obisnuit...si nu mai am nevoie de nimeni..am ajuns sa ma simt bn asa...nu stiu ce o sa se intample cu mn...:(
Depresia este o boala grea, dar cu ambitie poate fi tratata. Eu sunt de parere ca daca esti sociabila poti sa invingi usor aceasta boala. Totodata sunt de parere ca nu trebuie sa stai singura.
simtomele depresiei ma caracterizeaza,mam inchis in mine nu mai ies din casa decat doar la servici si acasa la servici nu prea comunic prefer sa stau pe scaunul meu singura si nu suport sa ma intrebe colegii ce este cu mine .nu prea mai mai vorbesc nici cu prietenii si cred ca acestea nu ma inteleg.ma simt obosita epuizata si am impresia ca toata lumea ma foloseste chiar si sotul meu.Cine ar putea sa ma ajute ,cer ajutor cu disperare am nevoie de un psiholog am nevoie de sfaturi si de vorbe care sa ma ajute sa depasesc aceasta stare
,,,,,,,si eu ma suferit de asa cv,,,,,,,,,,am slabit 5kg si intr-o luna..............separarea de persoana iubita imi mai cauzeaza probleme sufletesti si acu..............nuj ce as putea sa fac........au trecut 4luni dar se pare k nu da rezultate nimik........offfffffffff!!!!!!!!!!!!!!! ........
Buna, Cu totii trecem prin depresie cel putin o data in viata. Medicii recomanda ca atunci cand depaseste pragul de cateva luni (3) sa cerem ajutorul unui specialist. e adevarat ca in tara este foarte greu sa faci asa ceva. Uneori suferim de depresie si fara sa ne dam seama. exista totusi diverse carti care ne pot ajuta sa trecem peste depresie...cel putin in faza incipenta. Ar trebuie sa incepem cu lucruri minore pentru a ne creste increderea in sine...nu fuge nimeni dupa noi...nu suntem nici ultimii si nici primii oameni cu depresie.
acum cateva zile am primit o veste proasa, deodata starea mea a devenit rea, imi lipseste pofta de mancare, imbalonari crampe abdominale,uneori greata,m-am panicat cand am obs ca ma simt asa, urmand sa imi apara si extrasistole, am facut un set de analize recent la cardiologie, sunt sanatos, apoi la sange, acelasi rezultat..imi poate spune si mie daca intradevar este depresie? pt ca sincer nu stiu cu cine sa mai discut desi simt nevoia asta
cred ca si eu sufar de depresie.mi se cam potriveste tot ce scrie in articol.nu mai sunt cum am fost.recunosc.si nu stiu de ce?poate moartea mamei mele m-a aruncat in aceasta depresie.eu nu eram asa.dintr-o persoana plina de viata am ajuns ca imi pling uneori singura de mila.cam asta e. sper sa-mi treaca.daca nu ... asta e.
Asa este aceste simptome le resimt chiar pe pielea mea ce trebuie sa fac in cazul asta? Daca ma puteti ajuta ca nu prea ma intelege prietenul meu spune ca e ceva trecator dar pe mine de la un timp nu ma mai incanta absolut nimic, parca imi merge din ce in ce mai prost si nu am chef de viata, inainte nu eram o persoana prea sociabila iar acum nici atat.
Numai prin sinceritate poate fii invinsa boala. Daca persoana suferinda nu-si deschide inima, va trai pe veci in suferinta. Dragostea invinge.
Posteaza comentariu