1. Autoexaminarea sânilor: se face imediat după menstruaţie. În faţa oglinzii, dezbrăcată până la brâu, cu palma cu degetele reunite, se masează sânul şi se inspectează bilateral de la stern. Areola mamară şi mamelonul se examinează separat, cu mare atenţie, prin presare uşoară.
2. Ecografia: este o procedură nedureroasă, rapidă, nu prezintă riscuri şi este recomandată şi înainte de vârsta de 35 de ani, spre deosebire de mamografie care poate fi efectuată doar după această vârstă;
3. Sonoelastografia: o tehnică ecografică mai nouă, prin care se măsoară calitativ şi cantitativ elasticitatea tumorilor mamare. Nu iradiază sânul cum face mamografia şi poate fi repetată ori de câte ori este necesar, fiind o metodă nedureroasă;
4. Termografia: investigaţie neinvazivă, nedăunătoare nici pentru pacient nici pentru medic, cu o acurateţe comparabilă cel puţin cu celelalte metode de diagnostic imagistic. Cu ajutorul ei se pot detecta bolile înainte de a se manifesta;
5. Mamografia: presupune o serie de imagini ale ţesutului sânilor realizate cu raze-x. Pentru femei este un test deosebit de important deoarece cu ajutorul mamografiei, cancerul la sân poate fi detectat încă din primele faze. Recomandată de Institutul Naţional de Cancer din SUA după vârsta de 40 de ani, mamografia este o analiză care ajută la depistarea neoplasmului mamar în absenţa simptomelor clasice de boală (dureri, modificări la nivelul pielii, scurgeri) şi a nodulilor.
Când să mergi la medic?
Potrivit specialiştilor se pare că 8 din 10 noduli la sân sunt de obicei benigni, adică necanceroşi. Însă trebuie să acorzi atenţie fiecărei schimbări care se poate petrece la nivelul sânilor. Iată la ce semne şi simptome trebuie să fii atentă şi să te trimită la un consul medical de specialitate:
- ai simţit la palpare un nodul dur, de formă neregulată, dureros sau nu.
- ai remarcat o durere prezentă la nivelul sânilor, acesta fiind un simptom rar la debut (doar 8% dintre cazuri).
- ai constatat modificări cutanate: pielea de deasupra nodulului este înroșită, îngroșată, cu pori dilatați (aspect de “coajă de portocală”), aderentă de nodul. Apariția pe pielea sânului a unei adâncituri, care cutează pielea din jur ori a unei ulcerații.
- mărirea neobișnuită de volum a unui sân.
- modificări ale conturului sânilor.
- apariția unor scurgeri la nivelul mamelonului (frecvent asociate cu sângerare locală).
- mameloane îndreptate în direcții asimetrice sau unul dintre ele retractat.
- apariția unor eczeme la nivelul areolelor mamare.
- palparea în axilă a unor noduli cu volum mărit, duri, uneori dureroşi.
Cancerul la sân este de două tipuri
- cancer de sân HER2 pozitiv
- cancer de sân HER2 negativ
Orice femeie care suferă de cancer de sân trebuie să solicite efectuarea testului HER2, pentru a se stabili forma de cancer de care suferă, pentru că aceste două tipuri de cancer de sân au particularități diferite și necesită tratament specific, de asemenea diferențiat.
Celulele tumorale au pe suprafața lor niște receptori numiți HER2. Unele celule canceroase au un număr mai mare de astfel de receptori decât normal și se numesc celule HER2 pozitive. Studiile de specialitate arată că una din șase femei cu cancer de sân este HER2 pozitivă. Un cancer de sân HER2 pozitiv se dezvoltă mai repede decât alte tipuri de cancer. Dar pentru femeile cu acest tip de celule canceroase există de câțiva ani tratamente eficiente. De aceea, este foarte important să știți dacă aveți cancer de sân HER2 pozitiv sau negativ. Pentru femeile diagnosticate cu cancer mamar, testarea HER 2 este indicată şi gratuită.
Comentarii (2)
În primul rând mergi la o ecografie mamară, de preferinţă la un medic foarte bun. Apoi, în funcţie de ce se vede la ecografie, trebuie să îţi faci un test pentru prolactină şi să discuţi rezulatul cu un medic endocrinolg.
am un nodul la san de un an si ceva mai exact dupa ce am intarcat copilu mia apoarut un nodul ,nu ma durea doar cu doua sau trei zile anainte de anbolnavirea menstruala acum ma doare dar nu asa de rau ce sa fac?unde sa merg?
Posteaza comentariu