Cauza exactă a tulburărilor alimentare diferă pentru fiecare persoană, fiind influențată de factori biologici, psihologici și de mediul în care trăiește. În general se caracterizează prin recurgerea la comportamente care pot pune în pericol sănătatea cum ar fi dietele extreme, înfometarea, excesele bruște la nivel alimentar sau voma pentru eliminarea caloriilor consumate.
„Deși se știe deja că mâncatul pe fond emoțional poate afecta grav organismul, această idee este foarte complexă. Este adevărat că există o conexiune între tulburările alimentare și tipul de meniu ales, însă direcția în care evoluează această legătură poate varia considerabil în funcție de personalitate, moștenirea genetică sau climatul familial”, spune dr. Jens Blechert, profesor de la Universitatea din Salzburg, Austria.
Potrivit dr. Blechert, tipul și gravitatea emoțiilor resimțite vor afecta rapid alimentația unei persoane și contează foarte mult ce fel de sentiment se regăsește în centrul fiecărei experiențe prin care trece.
„De exemplu, furia sau anxietatea pot cauza un consum redus de mâncare, în timp ce tristețea, depresia sau dezamăgirea pot determina o persoană să mănânce mai mult decât de obicei. În unele cazuri reacția la diferite emoții devine și mai complexă, dar modelul de bază este neschimbat. Astfel, un pacient care suferă de bulimie și se întristează va mânca mai mult, dar într-un mod intensiv, iar un pacient anorexic va reacționa la tristețe prin restricționarea și mai severă a oricărui aliment”, explică dr. Blechert.
Cum este creat comportamentul la nivel alimentar
Dr. Blechert și echipa sa au studiat modul în care apar și se agravează tulburările alimentare. S-au identificat două mecanisme care determină comportamentul alimentar. Primul este reacția organsimului la stres, care are drept efect reducerea apetitului și crearea unei stări de alertă. Al doilea este răspunsul în plan psihologic la recompense sau alinare, care crește apetitul.
„Aceste două mecanisme sunt opuse și pentru fiecare persoană va predomina unul dintre ele. Astfel, unele persoane nu vor simți nevoia de recompense, iar starea de alertă va predomina în momentele dificile și vor slăbi. De asemenea, contează și ce fel de meniu se alege când cineva dorește să slăbească. Dacă se cedează ușor în fața deliciilor culinare va exista o tendință spre bulimie, iar dacă dieta este foarte strictă și nu există niciodată excepții riscul de anorexie va fi ridicat”, spune dr. Blechert.
Modalități de intervenție
Echipa dr. Blechert a studiat consumul de alimente la nivel neurobiologic, în contextul dependențelor și stresului. Concluzia lor este că, deși se spune des că anumite alimente stau la baza cazurilor numeroase de obezitate, problema este, de fapt, la nivel comportamental pentru că majoritatea persoanelor sunt dependente de activitatea de a mânca, nu de alimente în sine.
„Deși știu că își pun în pericol sănătatea foarte multe persoane continuă să mănânce cantități excesive. Acest comportament este asemănător cu jocurile de noroc și denotă o dependență de activitate, nu neapărat de tipul de alimente selectat”, spune dr. Blechert.
Sistemul de recompense pentru un meniu sănătos
Grelina este hormonul care este eliberat în sânge în momentul în care apare senzația de foame și acționează asupra creierului pentru a crește motivația de a mânca, în special alimente apetisante. „Când crește nivelul de grelină din organism există șanse mai mari să se aleagă alimente sănătoase pentru că impulsul primit de la creier va fi orientat spre supraviețuire”, potrivit dr. Suzanne Dickson, de la Universitatea Gothenburg din Suedia.
Nivelul de dopamină este, de asemenea, important în acest proces pentru că activează necesitatea de a încerca noi alimente. „Dacă am consuma mereu numai alimentele preferate ne-am plictisi și nu am mai savura gustul lor. Cu ajutorul dopaminei putem obține nutrienți diferiți pentru a fortifica organismul. Obezitatea reprezintă, de fapt, o varietate de emoții negative care influențează creierul și modifică impulsurile benefice pentru dietă”, spune dr. Dickson.