Stresul, o problema de sanatate pe care o poti evita

Fiecare zi este un continuu montagne-rousse pentru tine: te trezesti dimineata, mananci (sau nu), oricum este o operatiune care se petrece in fuga, ajungi la serviciu, unde te asteapta proiecte, dosare, colegi care vor ceva de la tine si un sef care te solicita la maximum... Daca azi-noapte ai avut si marele noroc ca prichindelul tau sa se fi simtit rau sau sa fi plans in permanenta, atunci ai un tablou complet... Esti o epava care abia se tine pe picioare. Simti ca te apuca toti nervii si ca nu mai faci fata situatiei...

Reusesti sa te aduni pe parcursul zilei, iar seara ajungi acasa. Aici te asteapta o multime de haine si un maldar de vase care trebuie spalate, una bucata copil caruia trebuie sa ii faci baie si tot asa. Iar tot ceea ce iti poti dori dupa o zi atat de extenuanta este sa stai linistita si sa te relaxezi. Te asezi in fotoliul preferat, preiei controlul telecomenzii si incepi sa "navighezi" printre programele oferite de televiziuni...

Daca iti suna familiar, inseamna ca si tu te confrunti, ca noi toti, de altfel, cu multiplele fatete ale stresului... Relaxarea in fata televizorului poate fi si aceasta o modalitate de a reactiona in fata problemelor stresante, dar nu este neaparat si cea mai eficienta dintre ele. In fapt, expertii in gestionarea stresului afirma ca reducerea acestuia necesita atentie si disciplina. Activitatile care ajuta la reducerea stresului presupun exercitii fizice zilnice, descoperirea unor modalitati constructive de management al emotiilor (in special a celor negative), socializarea, efectuarea unor exercitii de relaxare si urmarea unui stil de viata si a unei diete sanatoase.

Nici una dintre aceste metode nu poate elimina complet stresul, insa, o data ce le pui in aplicare, vei observa ca te ajuta sa echilibrezi stresul cu experiente pozitive, pentru o minte si un trup mai sanatoase. Studiile arata faptul ca gestionarea stresului nu te ajuta doar sa iti imbunatatesti calitatea vietii, ci si sa traiesti mai mult.





In mod evident, cu cat te gandesti mai atent la lucrurile care te streseaza, cu atat poti face fata mai usor situatiilor stresante din viata ta. Si aceasta deoarece:

O data ce descoperi radacina stresului tau si factorii declansatori, cu atat vei avea mai multe sanse sa ii eviti.

Invata sa intelegi de unde provin si cum evolueaza sentimentele tale, pentru a detine controlul vietii tale. Acest lucru te va ajuta sa diminuezi stresul cotidian.

Recunoaste faptul ca stresul este cel care iti modifica in mod neplacut comportamentul si nu altceva - acest lucru te va ajuta sa reduci anxietatea legata de comportamentul tau, in sine.

Identifica factorii personali de stres, in functie de Scala Stresului.

Aceasta, cunoscuta si sub numele de Scala Reajustarii Sociale, trece in revista severitatea stresului cauzat de evenimente obisnuite in viata fiecaruia, cum ar fi casnicia si divortul, nasterea si decesul, plecarea la facultate sau schimbarea serviciului. Evenimentele aflate pe primele pozitii ale acestei scale - cele legate de moarte, accidente sau boala - sunt considerate a avea cel mai mare risc pentru declansarea afectiunilor fizice si psihice legate de stres decat cele aflate la finalul listei (cum ar obtinerea unui credit, pensionarea sau primirea unei amenzi de circulatie). Persoanele care se afla la risc, respectiv cele care au mai mult decat un factor de stres de "calibru mare", au nevoie cel mai mult de managementul stresului.



Stresul este o experienta diferita pentru fiecare dintre noi, insa cele mai obisnuite evenimente si tranzitii - nasterea si decesul, accidentele sau boala, faptul ca ai fost victima unei talharii sau a unei infractiuni asemanatoare, schimbarile dramatice din viata, care iti afecteaza situatia familiala si pe cea financiara - inseamna stres si adauga stres fiecarei zile...

Mai multe studii de specialitate arata ca exista in jur de 50 de evenimente majore care pot fi listate in functie de gradul de stres pe care il provoaca.
Cu cat este mai mare numarul evenimentelor stresante pe care le traim, cu atat exista un risc mai mare sa dezvoltam o afectiune fizica sau mintala.

Decesul sotului/sotiei sau al partenerului de viata;
Deceseul unui membru foarte apropiat al familiei;
Un accident sau o boala grave;
Incarcerarea in inchisoare sau in cadrul altor institutii, cum ar fi scoala de corectie, un centru de dezintoxicare etc.;
Un accident grav in care a fost implicat sau o afectiune grava de care sufera un membru apropiat al familiei;
Imposibilitatea de a obtine un credit sau un imprumut financiar;
Divortul;
Faptul ca ai fost victima unei talharii, a unui viol etc.;
Faptul ca ai fost victima unor actiuni politienesti in forta;
Infidelitatea;
Violenta domestica sau abuzul sexual;
Separarea de sau impacarea cu sotul/sotia sau partenerul de viata;
Concedierea;
O perioada financiara extrem de proasta;
Decesul unui foarte apropiat prieten;
Faptul ca ai supravietuit unui dezastru;
Faptul ca esti parinte singur;
Responsabilitatea asumata pentru cineva drag, in varsta sau care are o problema de sanatate;
Pierderea sau reducerea masiva a beneficiilor asigurarii de sanatate;
Faptul ca ai fost arestat sau un membru apropiat al familiei a fost arestat pentru incalcarea legii;
Neintelegerile in ceea ce priveste pensia alimentara a copiilor, custodia acestora sau drepturile de vizitare;
Implicarea intr-un accident rutier;
A fi criticat sau avertizat la locul de munca;
O sarcina nedorita sau neplanificata;
Faptul ca trebuie sa ai grija de un copil care se muta la tine acasa;
A avea un copil care are o problema de comportament, de invatare sau un handicap;
Experimentarea discriminarii sau a hartuirii sexuale la locul de munca;
Incercarea de a modifica un comportament dependent - dependenta de alcool, de droguri etc.;
A descoperi si a incerca sa modifici un comportament dependent al unui membru apropiat al familiei;
Restructurarile la locul de munca si reducerea personalului;
Infertilitatea sau pierderea unei sarcini;
Faptul ca te casatoresti sau faci acest lucru pentru a doua oara;
Schimbarea locurilor de munca si a carierelor;
Sarcina in sine;
Experimentarea discriminarii sau a hartuirii sexuale in afara locului de munca;
Eliberarea din inchisoare;
Un nou serviciu al sotului/sotiei sau al partenerului de viata;
Certurile grave cu seful sau cu colegii de serviciu;
O noua locuinta;
Gasirea cresei sau a gradinitei potrivite pentru copilul tau;
Schimbarea pozitiei la locul de munca - transferul sau promovarea;
Intrarea in familie a unui nou membru;
Schimbarea responsabilitatilor la locul de munca;
Faptul ca unul dintre copiii tai pleaca de acasa;
Obtinerea unei ipoteci pe casa;
Obtinerea unui imprumut financiar, altul decat ipoteca;
Pensionarea;
Inceperea sau finalizarea studiilor;
Primirea unei amenzi pentru incalcarea regulilor de circulatie.



Dupa cum poti observa, stresul poate proveni din mai multe surse, unele dintre ele poate chiar neasteptate.
Un doctor specializat sau un consilier poate incadra acesti factori de stres in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:



Aceasta categorie include orice, de la lipsa somnului pana la operatii chirurgicale complicate. Factorii de stres cei mai frecventi sunt reprezentati de emotiile negative, cum ar fi ura, mania, tristetea si teama.



Printre factorii de stres care tin de trecut se numara experientele traumatizante din perioada copilariei, care isi pot continua efectul si actiunea si in prezent. Factorii de stres din prezent sunt reprezentati de termenele limita de la locul de munca, de activitatile gospodaresti zilnice etc. Factorii de stres are tin de viitor se refera la lucruri care nu s-au petrecut inca, dar la care continuam sa ne gandim foarte mult si care ne ingrijoreaza, cum ar fi impozitele, planificarea unui eveniment de amploare etc.



Asa cum am subliniat in repetate randuri, stresul poate fi pozitiv (o promovare, o nunta ale carei detalii organizatorice le pui la punct etc.), generand o stare de excitatie nervoasa care te face sa mergi mai departe, cautand cele mai bune solutii in situatiile date. In aceeasi masura, stresul poate fi negativ, afectandu-ne la un nivel profund, in plan fizic si mintal (pierderea serviciului, divortul etc.).

Desi evenimentele pozitive sunt preferabile, acestea pot fi si ele stresante deoarece pierzi ceva atunci cand castigi ceva. Spre exemplu, ai renuntat la confortul si lejeritatea unui job ale carui subterfugii le cunosteai foarte bine, alegand in schimb agitatia unui nou job, insa acest post presupune atat provocari, cat si nevoia de adaptare la noile cerinte si solicitari.



Stresul acut apare, de obicei, in mod brusc si dureaza o perioada scurta de timp, cum ar fi situatia neplacuta in care babysitter-ul te suna sa iti spuna ca nu poate avea grija de copilul tau azi, in aceeasi zi in care tu ai o prezentare de proportii la serviciu.

Stresul cronic este cel de durata... Poate aparea in urma unui job lipsit de perspective si de satisfactii, in urma unei relatii nefericite si abuzive sau din cauza unui trai indelungat in saracie.
De asemenea, acest tip de stres isi poate avea originea in experientele traumatizante din copilarie.

Avand in vedere ca acest tip de stres are o durata indelungata, efectele sale sunt mult mai pronuntate si mai daunatoare decat cele ale stresului acut. Stresul cronic te poate epuiza atat la nivel psihic si mintal, cat si la nivel fizic. Pentru ca reuseste sa acapareze viata unei persoane atat de mult, stresul cronic ii poate determina pe oameni sa creada ca trebuie sa invete sa traiasca cu el in loc sa incerce sa il diminueze. A face fata problemelor de fond este primul pas in procesul de reducere a efectelor daunatoare ale stresului.

Saptamana viitoare vom aprofunda diferite metode de gestionare a stresului. Sunt metode simple, care pot fi invatate foarte usor. Singurul "dezavantaj" este ca trebuie practicate in mod constant pentru a avea efectele dorite!...