Ce se întâmplă cu pielea la soare și cum acționează SPF- ul?
DR. ADINA MĂRGĂRITESCU: Cel mai important pas în îngrijirea zilnică și poate cel mai dificil produs de introdus în rutina noastră ( și în vacantele cu mult soare!!!) este crema de protecție solară, iar motivele pot varia de la reticența față de produsele grase, prea albe, păstoase sau care pot irita pielea, la motive legate de necesitatea sintezei de vitamina D sau efectele calmante ale soarelui în unele afecțiuni inflamatorii.
De ce să ne protejăm de soare?
De la soare primim căldura pe care o simțim prin lumina infraroșie ( IR) , primim capacitatea de a vedea lucruri prin lumina vizibilă, dar primim și lumina pe care nici nu o vedem, nici nu o simțim, din spectul razelor ultraviolete ( UV). Este cunoscut de-acum că razele din spectrul UV pot avea efect carcinogen asupra pielii. Ele sunt de 3 feluri: razele UVC ( care sunt oprite de stratul de ozon), razele UVB care afectează pielea la suprafață , sunt responsabile de arsurile solare ( B- burning) și pot favoriza în timp apariția de leziuni precanceroase și cancere cutanate și razele UVA ce afectează pielea în profunzime, favorizează apariția altor malignități cutanate, fiind răspunzătoare de îmbătrânirea pielii, fotoageing ( A- ageing) cu distrugerea elastinei, a colagenului și apariția ridurilor fine.
SPF ( sun protection factor) a fost creat inițial pentru a bloca razele UVB , ulterior fiind adăugată și protecția față de UVA și se referă la timpul necesar până să apară o arsură solară ( piele înroșită, sensibilă), dacă aplic un produs de protecție. De exemplu: dacă timpul necesar să dezvolt o arsură solară este de 10 minute fară să aplic protecție, atunci înseamnă că un produs cu SPF de 15 o să îmi ofere o perioadă de 150 de minute de protecție până să apară acea reacție pe piele ( 10 min X 15).
Ideal, nu? Nu, pentru că o un SPF 15 respinge cca 94 % din UVB- uri, SPF- ul de 30 respinge 97% , respectiv SPF- ul de 50 protejează împotriva a 98% din UVB . Și deși procentele sunt apropiate, realitatea are o progresie diferită. Iar răspunsul la întrebarea de ce ne protejăm de soare este că trebuie să îi cunoaștem limitele de siguranță, să eliminăm riscurile inutile și să reducem la minim expunerea la un factor agresiv, care vine totodată la pachet cu multe beneficii.Care sunt cele mai întâlnite greșeli ale femeilor în expunerea la soare?
DR. ADINA MĂRGĂRITESCU: Dacă reușim să depășim ideea că nu trebuie să ieșim afară să ne întâlnim cu soarele și înțelegem că el poate intra chiar prin fereastră, pe geam ( UVA-urile ), atunci lăsăm mai puțin loc de eroare.
Greșelile specifice femeilor ar putea fi cele legate de faptul că se bazează exclusiv pe produsele cosmetice și de make-up (creme hidratante, loțiuni, fond de ten, pudre ) când vine vorba de protecție (SPF nu mai mare de 15), și se limitează la folosirea lor doar o dată pe zi, dimineața. De asemenea folosirea unei protecții solare mai mici atunci când vine vorba de dorință de a ne bronza, poate fi un risc asumat, atât timp cât înțelegem că oamenii aplică probabil 1/3 din necesarul cantitativ real de protecție solară ( o linguriță de loțiune acoperă fața și gâtul), și o protecție mai mică, este de fapt cu mult, mult mai mică.
O altă greșeală este limitarea folosirii protecției solare doar la nivelul feței, și deși decolteul și dosul mâinilor rămân la fel de importante ( în contextul expunerii cotidiene), atenția față de aceste zone este mai mică.
Există de asemenea credința că o piele mai închisă la culoare, care tolerează mai bine soarele, care nu se înroșește, dar se bronzează, este mai protejată de soare și deci nu necesită grija de care ar avea nevoie o piele sensibilă, mai deschisă. Fotoîmbătrânirea, apariția de pete pigmentare neregulate ( malasma) sau depigmentări gutate focale, sunt asociate cu pielea mai închisă.
Care sunt cele mai des întâlnite mituri legate de SPF?
DR. ADINA MĂRGĂRITESCU: Aș începe cu SPF- ul mai mare de 50 sau Protecția 100%, sunblock. Nu e necesară, pentru că nu există o protecție de 100% și este doar un sentiment greșit de siguranță, care atrage după sine aplicarea mai rară, ceea ce este cu mult mai riscantă.
Produsele rezistente la apă și transpirație. Nu există nicio protecție solară care să reziste 100% la apă și transpirație pentru că în contactul cu apa, sunt diluate și efectul lor scade. Există produse care pot rezista mai mult în timp, dar este o interpretare nuanțată ( până la maxim 80 de minute) Un alt mit ar fi cel legat de pasajul și absorbția prin piele de substanțe din ecranele chimice sau minerale, însă nu există nicio dovadă științifică care să susțină această temere. Pentru aceste persoane se recomandă paste de tipul sun block, din oxid de zinc sau dioxid de titan care pur și simplu stau pe suprafața pielii.
Și ultima și cea mai frecventă este că dacă este înnorat afară sau e iarnă, nu e nevoie să port protecție solară. Norii sunt doar vapori de apă, deci nu ne protejează, iar zăpada reflectă razele UV, deci suntem expuși atât direct la soare, cât și indirect prin reflecție.
Cum alegem corect produsul SPF potrivit?
DR. ADINA MĂRGĂRITESCU: Există o gamă largă, uneori prea complicată de ecrane de protecție solară. În mare sunt de două tipuri, chimice (sau organice) și fizice (minerale sau anorganice). Este cunoscut că filtrele chimice absorb UV-urile, le transformă în căldură și apoi aceasta este disipată în piele. Ecranele fizice reflectă sau dispersează ( cum arată studiile recente) razele UV și le absorb totodată, având de fapt dublă protecție. Anumite ingrediente pot deci oferi atât protecție față de UVB cât și față de UVA și o treime din ingrediente asigură protecție față de UVA. Dezavantajul este că sunt cele albe, opace, păstoase. Toate produsele au inscripționate semnalmente specifice de protecția față de UVB și UVA ( mai nou introdusă cu cele două tipuri UVA1 și UVA2) și asigură deci un spectru larg de protecție împotriva razelor UV.
Cum alegem produsul SPF potrivit pentru ten?
DR. ADINA MĂRGĂRITESCU: Alegerea produsului de protecție solară pentru ten este în funcție de tipul de piele și fototipul cutanat, și asta este ușor de evaluat de fiecare. Există produse spefice în cadrul fiecărei game de ecrane solare și compoziții adaptate pentru pielea fotoagresată, pentru pielea sensibilă, alergică și intolerantă, cât și pentru pielea normală.
Astfel, pentru tenul uscat se recomandă cremele sau emulsiile, pentru pielea grasă cu tendință acneică sunt indicate produsele lichide sau formulele în bază de gel, specifice de față și cât de corp. De asemenea vom adapta cu grija gradul de protecție solară în funcție de fototipul fiecăruia, alegând o protecție ridicată la cei cu piele deschisă și mai scăzută la cei care tolerează mai bine soarele.
În opinia mea, zona de protecție ar trebui să fie între 30-50+, atât timp cât înțelegem că aplicăm real doar 1/3 din doza necesară și desi ni se poate părea că nu lăsăm loc vitaminei D să se sintetizeze, cu aceeași onestitate răspund că poate.Cum introducem corect SPF-ul în rutină?
DR. ADINA MĂRGĂRITESCU: De-a lungul timpului a existat o dezbatere în ceea ce privește ordinea aplicații ecranului solar, primul său ultimul pas în îngrijirea pielii. Prima ipoteza spune că ar trebui pus primul, pe pielea curată, pentru că dacă ar fi pus peste alte produse de îngrijire ( care majoritatea conțin apă) , acestea le-ar dilua concetrația, deci eficiența. A doua ipoteză recomandă aplicarea lui la finalul ritualului de îngrijire, după soluția tonică, după aplicarea de tratamente dermatologice( după caz) și hidratare, așteptând câteva minute până le asimilează pielea. În felul acesta, SPF-ul nu mai este diluat.
Se stie cu certitudine ( 2021) că produsul de protecție solară se aplică ultimul și se reaplică o dată la 2 ore.