Sănătate. 6 afecţiuni benigne ale sânilor. Sfatul expertului

3. Abces mamar

Abcesul mamar apare in urma unei infecții bacteriene, este dureroasă și poate fi însoțită de roșeață locală, umflarea sânului și creșterea temperaturii în zona respectivă. Femeia poate simți la palpare o formațiune dură și dureroasă.


4. Lipom mamar

Lipoamele mamare sunt mici bule de grăsime, o proliferale anormală țesutului adipos de sub pielea sânilor. Această tumoare benignă nu este însoțită de un sindrom specific, are dimensiuni variabile și poate fi unic sau multiplu.


5. Mastodinia

Mastodinia nu este o afecțiune în sine, ci poate fi simptomul altor afecțiuni, o durere de sâni descrisă diferit de femei. Unele semnalează senzație de arsură, altele junghiuri, presiune sau durere acută la nivelul sânilor.


6. Papilom intraductal

Această afecțiune este o tumoare ce se formează la nivelul canalelor care au rolul de a transporta laptele. Papilomul intraductal e semnalat de scurgeri mamelonare, însoțite de sânge. Femeile tinere simt o tumoare in apropierea mamelonului, în timp ce femeile aflate la menopauză pot să simtă mai multe formațiuni tumorale.

Cum pot infuența afecțiunile mamare benigne riscul de cancer la sân?

După cum spuneam, unele afecțiuni mamare necanceroase pot fi asociate cu un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Majoritatea medicilor împart afecțiunile mamare benigne în trei grupuri, în funcţie de riscul proliferativ, dacă există celule anormale sau celule atipice:

- Leziunile non-proliferative nu influențează riscul de cancer mamar (Chisturi, adenom, mastită, lipom);
- Leziunile proliferative fără atipii cresc ușor riscul de cancer (Fibroadenom, adenoză sclerozantă, papiloame multiple sau papilomatoză);
- Leziunile proliferative cu atipii cresc riscul de cancer la sân (Hiperplazie ductale atipică, hiperplazie lobulară atipică).

Unele femei care au suferit afecțiuni benigne la sân ar putea prezenta un risc mai crescut de a avea cancer, dar trebuie să ai în vedere faptul că există și alți factori de risc, ca vârsta, greutatea, istoricul familial și antecedentele personale fiziologice (menstruația sau nașterile). Dacă descoperiți sau ați suferit de una dintre aceste afecțiuni mamare necanceroase, țineți cont de recomandările medicului specialist și faceți investigații ca ecografia mamară sau mamografia, care să vă asigure că sănătatea nu vă este pusă în pericol de o afecțiune netratată sau nedescoperită la timp.