Cortizolul este un hormon care reglează numeroase procese vitale în organism, printre care metabolismul sau sistemul imnuitar. De asemenea, are un rol foarte important în răspunsul organismului la stres.
Cortizolul este un hormon principal al glandei corticosuprarenale, iar cortizonul este tot un hormon secretat de această glandă, preparat sintetic și folosit în tratamentul diferitelor afecțiuni precum insuficiență suprarenală, reumatism sau astm. Hidrocortizonul este numele hormonului cortizol, când este furnizat sub formă de medicamente.
Ce este cortizolul?
Cortizolul este un hormon steroid, produs al glandei corticosuprarenale, care este eliberat în sânge și transportat în întreg organismul. Aproape toate celulele din corp au receptori pentru cortizol. Printre rolurile sale se numără controlarea nivelului de zahăr din sânge și reglarea metabolismului. Are efect antiinflamator, influențează memoria, controlează nivelul de sare și apă din corp și ajută la dezvoltarea fătului în sarcină.
Nivelul de cortizol din sânge variază de-a lungul zilei, în general fiind mai mare dimineața, după ce ne trezim, și coborând treptat de-a lungul zilei. Acest proces este numit ritm diurn. Cortizolul joacă un rol important în răspunsul față de stres, iar în perioadele stresante este eliberat mai mult cortizol pentru a ajuta organismul să răspundă corect.
Ce se întâmplă dacă ai prea mult cortizol?
Prea mult cortizol pentru o perioadă lungă de timp duce la apariția unei afecțiuni numite sindromul Cushing. Poate fi cauzat de numeroși factori, precum tumori care duc la creșterea secreției de cortizol sau de tratamentul cu anumite tipuri de medicamente. Printre simptome se numără:
creșterea rapidă în greutate, în special în zona feței, pieptului și abdomenului, în contrast cu mâinile și picioarele care rămân subțiri;
fața este rotundă și roșie;
tensiune arterială mare;
osteoporoză;
modificări la nivelul pielii (vânătăi și vergeturi);
slăbiciune musculară;
stări de spirit alternante, anxietate, depresie sau irascibilitate;
sete accentuată și urinări frecvente.
Nivelul crescut de cortizol pentru o perioadă prelungită poate să ducă la scăderea apetitului sexual în cazul femeilor, la menstruații neregulate sau la dispariția menstruației (amenoree).
Ce se întâmplă dacă ai prea puțin cortizol?
Un nivel prea mic de cortizol este cauzat de o problemă la nivelul glandei pituitare sau a glandelor suprarenale (boala Addison). Instalarea simptomelor este adesea graduală. Printre simptome se numără oboseală, amețeli (în special când stai în picioare), scăderea în greutate, slăbiciune musculară, stări de spirit alternante și pigmentarea anumitor zone ale pielii. Fără un tratament adecvat este o afecțiuni care poate pune viața în pericol.
Ce este cortizonul?
Cortizonul este un hormon natural produs de glandele suprarenale. El asigură funcționarea normală a organismului în condiții de stres fizic sau psihic. Are o structură chimică foarte apropiată de cea a cortizolului. Cortizonul este folosit pentru a trata o gamă largă de afecțiuni si poate fi administrat intravenos, oral, intraarticular (injectat in articulatie) sau transcutanat.
Cortizonul ajută la reglarea tensiunii arteriale, funcției sistemului imunitar și în procesul antiinflamator al corpului.
Medicii folosesc uneori compuși sintetici asemănători cortizolului numiți corticosteroizi pentru a trata afecțiuni care au legătură cu cortizolul. Urmat pe o perioadă lungă de timp, acest tratament poate avea o serie de efecte secundare printre care osteoporoză (subțierea oaselor și scăderea densității osoase) și dezvoltarea diabetului.
Printre rolurile cortizonului în corp se numără:
ajută organismul să răspundă în situații de stres;
transformă proteinele în glucoză pentru a echilibra nivelul zahărului din sânge;
acționează împreună cu insulina pentru a menține constant nivelul glicemiei din sânge;
reduce inflamația;
ajută la menținerea tensiunii arteriale la un nivel constant;
susține funcționarea sistemului imunitar.
Unele dintre afecțiunile tratate cu cortizon (corticosteroizi) sunt:
afecțiuni dermatologice precum psoriazis sau dermatită;
boli inflamatorii precum astm, colită ulcerativă, lupus și unele tipuri de artrită;
cancer - în special tipurile de cancer care afectează sistemului imunitar precum leucemia sau limfomul;
transplantul de organe - cortizonul este folosit pentru a inhiba reacția imună a corpului astfel încât organul transplantat să nu fie respins de organism;
Boala Addison - o afecțiune autoimună care împiedică glandele suprarenale să producă suficienți hormoni, inclusiv cortizol.
Medicamentele pe bază de cortizon pot fi sub diferite forme:
creme - aplicate local pe piele;
tablete - în doze variate, adesea în cea mai mică doză necesară pentru un răspuns favorabil;
injecții - injectate direct în articulațiile afectate, pentru a preveni efectele secundare ale medicației orale;
inhalații - administrate pentru a trata inflamația de la nivelul plămânilor sau sinusurilor.
Efectele secundare ale tratamentului cu cortizon
Cortizonul are o acțiune vastă în corp, la nivelul multor organe și țesuturi, astfel că persoanele tratate cu corticosteroizi se pot confrunta cu efecte secundare nedorite. Oprirea bruscă a tratamentului poate fi periculoasă, de aceea este necesară continuarea dozei uzuale și vizita la medic pentru a trata posibilele efecte secundare.
Printre efectele secundare ale tratamentului cu cortizon se numără:
piele subțiată;
predispoziție la apariția vânătăilor;
tensiune arterială ridicată;
susceptibilitate la infecții;
acumularea de grăsime la nivelul feței, pieptului și abdomenului;
subțierea mâinilor și picioarelor;
osteoporoză (scăderea densității osoase) care poate duce la francturi, în special la nivelul coloanei;
retenție de fluide;
diabet.
Osteoporoza cauzată de tratamentul cu corticosteroizi
Corticosteroizii pot cauza scăderea densității osoase atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților. Sunt mai predispuse femeile aflate la menopauză. Oasele de la nivelul coloanei vertebrale sunt cel mai predispuse la fracturi în acest caz. Tratamentul cu cortizon interferează cu funcționarea adecvată a celulelor osoase și previne absorbția corectă a calciului la nivelul intestinelor, ceea ce afectează de asemenea oasele.
Simptomele osteoporozei sunt:
fracturi osoase;
dureri severe de spate;
cifoză (apariția unei cocoașe în partea superioară a spatelui);
scăderea în înălțime.
Cum să combați efectele secundare ale tratamentului cu cortizon
Medicul va recomanda doza adecvată de cortizon în funcție de afecțiunea tratată. În cazul reacțiilor adverse severe, doza poate fi scăzută, la recomandarea medicului.
Ce poți face pentru a reduce efectele secundare:
scade doza zilnică de cortizon, sub supraveghere medicală;
urmează imediat tratament pentru orice tip de infecție;
ia suplimente de vitamina D și de calciu;
fă exerciții regulate pentru a menține rezistența musculară și osoasă.