Astmul bronsic este o boala cronica ce afecteaza caile respiratorii superioare si inferioare. Datorita progreselor inregistrate de stiinta, este o boala care, desi nu se vindeca, poate fi complet tinuta sub control, daca este depistata si diagnosticata la timp. Din pacate, este una dintre afectiunile al caror diagnostic este dificil de pus, avand un debut precoce: 80% dintre cazuri manifesta simptomele bolii sub varsta de 5 ani, si fiind asociata adesea cu rinita alergica. In fapt, cele doua boli nu doar se asociaza frecvent (desi sunt afectiuni care pot actiona si separat), dar se si amplifica reciproc, permitand evolutia bolii.
Prof. dr. Dimitrie Dragomir, directorul Spitalului de Copii "Victor Gomoiu" din Bucuresti a precizat in cadrul conferintei de presa "Educatia medicala: Veriga lipsa in comunicarea pacient-medic", ce a avut loc saptamana trecuta: "Asocierea de pana la 80% a astmului bronsic si rinitei alergice este un factor agravant, consecintele asupra copilului fiind cu atat mai severe cu cat diagnosticul e mai tardiv. Rinita alergica este intalnita in special la copii. Simptomele rinitei sunt frecvent ignorate, considerate ca fiind o simpla neplacere. Daca aceasta asociere nu este diagnosticata la timp si tratata corect, creste riscul declansarii unui atac de astm, putandu-se ajunge la spitalizare, din cauza agravarii astmului."
In Romania, prevalenta bolii a crescut de la 5,03% cat era in 1994-1995, pana la 7% in perioada 2000-2001, a declarat prof. dr. Mircea Nanulescu, de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj si presedintele Societatii Romane de Pneumologie Pediatrica. Este un semnal ingrijorator pentru toate forurile si autoritatile sanitare, cu atat mai mult cu cat nu exista un registru national de luare in evidenta a pacientilor bolnavi de astm bronsic...
Estimativ, in Romania, 1 din 20 de copii de varsta scolara are astm bronsic (diagnosticat sau nu). Bineinteles, exista diferente regionale, insa Romania se afla printre tarile cu cea mai mica prevalenta a astmului bronsic din Europa. In Austria, in anul 1995, la grupa de varsta 12-15 ani exista o raspandire de 42%; in Australia, in 1991-1993, la copiii cu varste intre 11-13 ani - 30,2%; in Noua Zeelanda, in anul 1981, la grupa de varsta 9 ani - 27%, iar in anul 1989, la grupa de varsta 12 ani - 16,8%; in Anglia, in 1993, la grupa de varsta 8-11 ani - 10%; in Germania, in 1995-1996, la grupa de varsta 9-11 ani - 7,9%; in Spania, la grupa de varsta 13-14 ani - 11%; in Kenya, in 1991, la copiii cu varsta intre 9-12 ani - 11,4%.
In tara noastra, mortalitatea prin astm este foarte mica. Totusi, prof. dr. Dimitrie Dragomir a precizat ca "Astmul bronsic nu este si nu trebuie sa fie o boala din cauza careia sa se moara in anii 2000...".
Astmul bronsic este cea mai frecventa boala cronica inregistrata la copii, manifestandu-se prin episoade bronhoobstructive, respectiv crizele de astm bronsic propriu-zise, ce se caracterizeaza prin tuse, respiratie dificila, zgomot, senzatie de lipsa de aer, si perioade de "acalmie", care sunt asimptomatice. Modificarile care apar in perioadele de criza sunt cele care cauzeaza cel mai mare disconfort: ingrosarea peretelui bronsic (inflamatie), hipersecretie de mucus, contractarea musculaturii din jurul cailor respiratorii. Toate aceste modificari duc la ingustarea lumenului si, implicit, cauzeaza respiratia dificila.
Manifestarile clinice in cazul rinitei alergice sunt date, de asemenea, de existenta unor episoade de agravare, in special in sezon alergic, caracterizate prin stranut, rinoree, obstructie nazala si prurit nazal, precum si a unor episoade de "acalmie", cand manifestarile clinice nu mai sunt vizibile.
Cauzele cele mai frecvente care duc la declansarea astmului bronsic sunt date de o predispozitie genetica, ereditara, precum si de factori externi: infectii respiratorii; alergeni, cum ar fi praful, parul si saliva unor animale de casa (caine, pisica), polen; iritanti (fumul de tigara). Cert este ca aceasta predispozitie genetica, care are un aport de 80% in declansarea bolii, nu duce la astm bronsic in lipsa participarii factorilor externi.
Cea mai buna metoda de profilaxie o reprezinta prevenirea acestor episoade de agravare, prin evitarea factorilor externi mai sus mentionati. Preventia este intotdeauna cea mai eficienta metoda si cea mai putin costisitoare...
Realizarea unor studii epidemiologice este de real ajutor pentru ca specialistii sa cunoasca mai multe detalii despre incidenta, prevalenta si severitatea bolii, sa ii ajute sa identifice existenta unor factori etiologici (externi) de risc, respectiv factorii cel mai frecvent implicati in declansarea afectiunii, sa precizeze evolutia naturala a bolii, respectiv ce anume se intampla din copilarie si pana la atingerea varstei adule, sa identifice grupele de risc si populatiile susceptibile sa manifeste astm bronsic.
Aceste studii vor avea implicatii practice deosebit de utile, deoarece vor duce la un control mai bun al bolii, precum si la conturarea unor masuri profilactice si a unor politici sanitare eficiente.
Un astfel de studiu epidemiologic s-a realizat in municipiul Cluj-Napoca, unde au fost investigati peste 2.000 de scolari, cu varsta de 13-14 ani. Acest studiu, bazat pe chestionare, a avut doua etape de realizare, respectiv in perioada 1994-1995, si a doua etapa, sase ani mai tarziu, respectiv in perioada 2000-2001. In prima etapa, dintr-un esantion de 2.866 de copii, s-au descoperit 124 de bolnavi de astm bronsic, respectiv un procent de 4,3%, dintre care 65 de cazuri manifestau simptome respiratorii. In a doua etapa, dintr-un esantion de 1.657 de scolari, 91 au fost diagnosticati cu aceasta boala, respectiv 5,5%, dintre care 62 manifestau simptome respiratorii.
In perioada 1994-1995, s-au descoperit 21 de cazuri noi, respectiv 0,73%, in timp ce in perioada a doua a studiului, 2000-2001, s-au descoperit 25 de cazuri noi, respectiv 1,5%, ceea ce inseamna ca prevalenta (raspandirea) reala a bolii a crescut in perioada recenta: de la 5,03% cat era in 1994-1995, la 7% cat era in 2000-2001.
Concluziile la care au ajuns medicii specialisti sunt unele triste: astmul bronsic este o boala frecventa, subdiagnosticata sau tardiv diagnosticata (diagnosticul este adesea stabilit de la 3 pana la 5 ani de la debutul bolii), ceea ce duce si la un tratament inadecvat, si, din pacate, este o afectiune caracterizata de o tendinta ascendenta.
Astmul bronsic este o boala cu un debut precoce: 30% dintre cazuri manifesta simptomele bolii sub varsta de 1 an, 50% dintre cazuri - sub 2 ani, iar 80% - sub 5 ani... Ca atare, boala este foarte greu de depistat, mai ales ca simptomele sale pot "pacali" usor parintele vigilent, care considera ca stranutul, tusea si respiratia dificila pot fi doar consecintele firesti ale unei raceli mai puternice.
Alte cauze care duc la o depistare tardiva a bolii sunt: infectiile cailor respiratorii inferioare la varsta mica, ce mimeaza simptomele astmului bronsic, formele atipice de astm, respectiv tuse persistenta, tusea la efort - este un fapt cunoscut ca marii sportivi ai lumii au dezvoltat un astm bronsic la efort, pe care il tin sub control prin medicamentatie.
La aceste cauze se adauga si rezerva medicilor de a formula diagnosticul de astm bronsic de la declansarea primelor episoade bronhoobstructive, deoarece, mai mult decat oricine, doctorii stiu ca aceasta este o boala care nu se vindeca, iar o asemenea veste nu este usor de suportat de catre parinti.
Poate una dintre cauzele cu o importanta covarsitoare in amanarea unui diagnostic corect o reprezinta lipsa de informare a pacientului, in special a parintilor acestuia, care nu stiu foarte clar ce inseamna astmul bronsic si rinita alergica si care sunt manifestarile lor clinice.
Prof. dr. Dimitrie Dragomir a precizat ca astmul bronsic si rinita alergica reprezinta doua afectiuni subdiagnosticate si tratate insuficient la nivel mondial, ducand la intarzierea de formulare a diagnosticului. Astfel, agravarea lor lent progresiva duce la ineficienta masurilor de tratament - arborele bronsic se ingusteaza foarte mult, inflamatia devine din ce in ce mai evidenta si mai suparatoare si foarte putin sensibila la tratamentul bronhoinflamator.
In cazul astmului bronsic, exagerarile sunt reversibile la debut, aceasta fiind una dintre caracteristicile bolii, insa devine o afectiune din ce in ce mai dificil de controlat, ducand la ireversibilitatea manifestarilor clinice. Acest lucru este valabil atat in cazul astmului bronsic, cat si in cel al rinitei alergice.
Una dintre consecintele cele mai putin placute ale astmului este faptul ca duce la degradarea calitatii vietii: copilul bolnav de astm lipseste foarte mult de la scoala - ceea ce afecteaza si performantele sale scolare, dar nici nu poate participa, alaturi de colegii si prietenii de aceeasi varsta, la activitatile sportive si educative desfasurate de regula de acestia. Dezvoltarea copiilor astmatici este deficitara, deoarece nu desfasoara asemenea activitati de agrement - masa musculara a acestor copii este redusa si au o inaltime scazuta, inferioara copiilor sanatosi de aceeasi varsta.
De asemenea, prof. dr. Dimitrie Dragomir a declarat ca doua treimi dintre copiii cu astm bronsic manifesta crize nocturne, care perturba viata intregii familii, iar frecventa acestor crize (zilnice sau nocturne) creste semnificativ o data cu evolutia bolii.
Astfel, copilul simte si intelege ca se afla intr-o situatie speciala fata de ceilalti copii, ceea ce duce la un sentiment de frustrare si alienare. Modificarile aparute in plan psihologic nu sunt de neglijat, deoarece afecteaza copilul intr-un mod iremediabil, uneori: bolnavul se percepe pe sine ca fiind purtatorul unei boli invalidante, are un complex de inferioritate, boala ii influenteaza in mod negativ performantele scolare si, ulterior, profesionale - deoarece adesea necesita numeroase vizite de urgenta la medicul specialist, precum si internari in spital.
Aproximativ doua treimi dintre copiii astmatici au un absenteism scolar foarte mare comparativ cu colegii lor sanatosi... In Statele Unite ale Americii, s-au inregistrat anual peste 10 milioane de absente scolare ale copiilor bolnavi de astm bronsic. Aceasta deoarece foarte multe dintre aceste episoade bronhoobstructive sunt suficient de puternice pentru a nu putea fi tratate acasa - ceea ce duce la vizite "neprogramate" la spitalul de urgenta, la cabinetul medical sau chiar internarea in spital. 87% dintre acesti copii au avut nevoie de una sau mai multe de astfel de vizite "neprogramate"...
In mod implicit, aceste lucruri duc la costuri foarte ridicate ale tratamentului bolii. Prof. dr. Dimitrie Dragomir arata ca, in America, se cheltuiesc anual 7,4 miliarde $ pentru tratamentul pacientilor astmatici, fiecare copil beneficiind, anual, de aproximativ 600 $ pentru tratament. In Suedia, costurile sunt si mai mari, fiind cauzate, in principal, de aceste exagerari si vizite "neprogramate": aproximativ 1.300 $ anual pentru fiecare copil bonav de astm.
Ca atare, studiile epidemiologice si farmaco-economice indica faptul ca este mult mai putin costisitor sa le asiguri pacientilor un tratament de fond, continuu, decat sa tratezi fiecare exagerare in parte. Preventia este intotdeauna mult mai eficienta si mult mai... ieftina.
In ceea ce priveste prevalenta, aceasta este in crestere cu 60% la fiecare 10 ani care trec, fiind determinata de modificarea stilului de viata al omului modern: mediu poluant, prezenta unor factori externi care favorizeaza declansarea bolii (praf, polen, fum de tigara etc.).
In plus, mortalitatea in ultimii ani inregistreaza si ea o tendinta ascendenta, in special la grupa de varsta 5-14 ani. In SUA, Centrul de Control al Bolilor din Atlanta a constat o dublare a mortalitatii la aceasta grupa de varsta, in perioada 1980-1995... Cauzele care au dus la acest lucru sunt: mijloacele de educatie precare, precum si un nivel ridicat al saraciei, mai ales in cazul populatiei aflata la periferia marilor centre urbane, alcatuita in special din imigranti.
Dr. Mihai Craiu (mcraiu@yahoo.com), presedintele Asociatiei Pacientilor cu Astm Bronsic, a precizat ca mesajul educativ trebuie transmis unui grup cat mai mare de persoane, care sa includa copii si adolescenti, parintii si profesorii acestora, factori de decizie din domeniul sanitar etc. "Importanta prezentarii la medic, dupa primele aparitii ale simptomatologiei specifice astmului bronsic este cruciala in diagnosticarea precoce a acestei afectiuni", a declarat el.