Rinita alergică se identifică prin strănut, lăcrimare, rinoree apoasă. Copiii alergici pot avea antecedente în familie de boli alergice sau un istoric de alergii (astm bronșic, bronșite astmatiforme, dermatită atopică) si asociază frecvent rinita cu „polipii”, termen impropriu folosit.
Denumirea științifică este hipertrofia vegetațiilor adenoide. Acestea sunt situate în partea superioară a faringelui, în spatele foselor nazale și sunt expuse atât unor antigeni din aerul inspirat (praf, polen, fum de țigară, păr de pisică, acarieni etc), cât și din tractul digestiv.
Analizele histopatologice și imunologice au demonstrat că la fiecare episod de alergie se formează un “cerc vicios” care întreține “polipii”.
Depistarea și tratamentul alergiilor respiratorii
Prin examenul clinic ORL se poate determina diagnosticul de hipertrofie a vegetațiilor adenoide. Pentru a stabili dacă este alergic copilul, se mai pot efectua teste pentru diferiți alergeni (alimentari sau nealimentari) și se pot doza eozinofilele și imunoglobulinele Ig E.
Alergiile netratate corespunzător pot conduce și la apariția otitelor medii cronice, fără un grad de infecție cu inflamație marcată care să cauzeze durere. Acestea se manifestă prin diminuarea auzului (ascultă la televizor sau radio cu volumul tare și pare neatent).
În cazul în care apar infecții acute sau cronice repetate ale căilor respiratorii superioare, ele trebuie investigate prin exudate nazale și faringiene. Rinita alergică se poate asocia cu o componentă infecțioasă, putând afecta și sinusurile paranazale determinând și o sinuzită cronică.
Studii de cercetare au demonstrat că adenoidectomia (intervenția chirurgicală de extragere a vegetațiilor adenoide) este indicată în cazurile descrise mai sus. Rezultatele postoperatorii sunt foarte bune și se reduce frecvența infecțiilor căilor respiratorii de la 80% la 7%.
Cercetările clinice la copiii care au suferit intervenția de ablație a vegetațiilor adenoide au arătat că, până în vârsta de 5 ani, este posibil ca „polipii” să recidiveze, mai ales la cei tratați postoperator cu multe cure de antibiotice. Sunt puține cazuri de acest gen și nu apar simptome. Obstrucția nazală după adenoidectomie este mai degrabă de origine rinogenă, și nu din cauza vegetațiilor.
Sfatul specialistului
Dr. Adina Zamfir, medic specialist ORL, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, recomandă evaluarea continuă a micuțului, mai ales dacă:
1. observați semne de alergie (strănut, rinoree apoasă, bronșite astmatiforme, astm bronșic, alergii alimentare, dermatite atopice)
2. prezintă obstrucție nazală marcată și respiră mai mult pe gură
3. sforăie sau fornăie noaptea
4. nu aude bine sau face otite repetate
5. i se oprește respirația în timpul somnului timp de câteva secunde și apoi respiră normal (apnee in somn) etc.
La apariția oricăror simptome de tipul acestora este importantă consultația medicului pentru alegerea tratamentului corespunzător copiilor.