Adesea adultii lucreaza si sambata, uneori chiar si duminica, ca sa nu mai vorbim de cei care lucreaza in schimburi sau care fac garzi. Asta face ca activitatile din zilele sfarsitului de saptamana sa nu difere foarte mult de celelalte. Din acest motiv, ciclicitatea munca-odihna este profund tulburata.
Este adevarat ca in zilele libere, zise de odihna, oamenii nu stau ci fac tot felul de munci, casnice sau de alte feluri. Cu toate aceastea, aceasta alternanta intre anumite activitati si altele este foarte necesara si sanatoasa si poarta denumirea de "odihna activa".
De exemplu, sportul sau diferite forme de creatie artistica, gradinaritul, tricotatul, amenajarile interioare, plimbarile, gatitul, muzica, dansul sau orice alt hobby, care pot necesita mult efort si implicare, totusi repezinta o relaxare mereu dorita.
Daca ne referim la copii, exista inca si mai multe aspecte. In primul rand, ne putem referi la copii foarte mici, 2-3 ani care incep sa mearga la gradinita. Ei nu fac inca distinctia intre cele 5 zile cand merg la gradinita si cele 2 in care raman acasa astfel incat apar doua tipuri de reactii. Una este ca dupa weekend "e ca la inceput", copilul plange si reia in fiecare luni procesul dureros al separarii de familie. A doua este ca sambata dimineata, copilul se trezeste la aceeasi ora ca in restul zilelor si cere imperios sa mearga la gradinita. Ei vor avea nevoie de ajutor si de exemplul celor mari in a intelege diferenta dintre zilele libere si celelalte.
In cazul copiilor scolari, majoritatea se bucura si asteapta cu nerabdare zilele de weekend ca si vacantele dar... uneori si acestea sunt pline de teme si ajung sa nu se mai deosebeasca cu nimic de celelalte. Acest lucru se intampla mai des decat ne asteptam, copiii avand fie foarte multe teme, fie fiind determinati de parinti sa lucreze in timpul liber pana cand acesta nu mai exista deloc. Am auzit parinti care dau propriul lor exemplu copiilor si le spun: "Si eu muncesc mereu si nu am timp sa ma relaxez, asa vei face si tu la matematica sau la engleza in loc sa te joci".
Sigur ca parte din aceasta atitudine este determinate de multele sarcini scolare pe care copiii le au de indeplinit dar parintii ignora importanta pe care o are timpul liber si efectele psihologice ale lipsei lui.
Copiii au nevoie sa se joace ca sa-si descarce o parte din tensiunea acumulata si din energie, au nevoie sa petreaca timp cu parintii lor intr-o atmosfera relaxata, sa comunice si de asemenea sa se intalneasca cu alti copii. Fara sa mai vorbim de efectele benefice ale unui sport sau ale unei alte activitati extrascolare pentru dezvoltarea lor fizica si psihica, pentru sanatate si relaxare, pentru detensionare si largirea orizontului.
In afara efectelor asupra copiilor si adolescentilor, putem vorbi si despre oboseala cronica si stresul adultilor dar, mai ales, despre relatiile dintre ei. Stim ca o relatie este necesar sa fie construita si intretinuta, ca pentru a ramane in relatie este nevoie de comunicare atat verbala cat si afectiva. In cazul in care tot timpul este ocupat cu "treaba", teme, munca, toti membrii familiei fac mereu "ce trebuie facut", nu mai exista timp pentru spontaneitate, creativitate, comunicare libera, descarcare.
Psiholog Anca Pietraru
Ii puteti adresa intrebari autorului AICI