Majoritatea copiilor vor in mod firesc sa se joace, sa vada locuri noi, sa uite unde sunt caietele si cartile. De aceea suporta destul de greu intrebari de tipul: "In ca clasa esti?", "Ce ai invatat anul acesta la scoala?", "Ce materie iti place mai mult?" din partea bunicilor, matusilor sau vecinilor. Sau cum spunea un baietel de 9 ani: "Si in vacanta tot de scoala vorbim?" Printre copii gasim insa si unii care sunt pasionati de citit, de matematica sau de alte materii (muzica, pictura, biologie, geografie). Ei nu-si abandoneaza materia favorita nici in vacanta: "Asta imi place si cand ma voi face mare tot asta voi face", sustine cu tarie o fetita de clasa a 4-a.
In privinta adolescentilor, lucrurile sunt mai complexe. Unii dintre ei sunt foarte studiosi, atasati nu doar de anumite materii ci si de anumite tipuri de lecture, domenii. Se poate vorbi in adolescenta, in perioada liceului de adevarate cercetari in anumite sfere ale cunoasterii. Aceste pasiuni si interese intelectuale, stiintifice nu cunosc diferenta dintre perioada de scoala si cea de vacanta, adolescentii preocupandu-se la fel de mult de domeniul favorit si la fel de putin de celelalte.
Insa atunci cand nu exista un astfel de domeniu favorit, cand placerea de a citi nu s-a format, cand pe adolescent nu-l intereseaza nimic in mod special, vacanta este adesea un timp in care nu se intampla multe lucruri interesante.
Sigur ca ar fi de preferat ca la varsta adolescentei, drumetiile pe munte, cititul, muzica, dansul, sportul si altele sa faca parte dintre placerile vacantei. Totusi nu se intampla mereu asa. Intalnim adolescenti foarte deprimati care susutin ca nu le place nimic, ca sunt obositi, plictisiti, fara chef. Ei nu reusesc sa gaseasca nici macar mici bucurii cum ar fi vizionarea unui film sau lectura unei carti. De multe ori lipsa banilor apare ca principal obstacol si cu toate acestea multi dintre cei care nu-si gasesc mare lucru de facut fac parte dintr-o clasa sociala cu posibilitati materiale.
Daca am fi sa ne uitam la cum privesc parintii acest subiect, am vedea ca unii se supara ca nu reusesc sa-l determine pe copil sa faca mai nimic din temele de vacanta. Altii sustin ca vacanta este facuta pentru a lua o pauza si ca temele de vacanta sunt o prostie si ei le simteau ca un chin cand erau mici. Gestionarea vacantei copilului este o problema grea pentru orice parinte, intrucat in majoritatea cazurilor vacanta dureaza mai mult decat orice concediu. Astfel incat parintii incearca sa imparta timpul copilului intr-o perioada cand sunt impreuna si pleaca undeva si intr-una in care copilul merge in tabara, la bunici sau sta acasa singur sau cu alte persoane.
Activitatile de vacanta pot fi insa numeroase, copilul sau adolescentul avand timpul necesar pentru a face ceea ce in timpul anului scolar nu reuseste: sport, dans, muzica, plimbari, lecture, intalniri cu prietenii, jocuri noi, vizite, odihna. Cu putina creativitate si o buna comunicare cu copilul, vacanta este o perioada foarte utila in care copiii invata multe lucruri si se distreaza din plin.
De asemenea grupurile de copii, taberele de creatie, vizitele la diferite muzee, institutii, locuri de munca, concursurile, cercurile cu diferite teme sunt cateva dintre modalitatile cele mai bune in care un copil isi poate pune in valoare originalitatea, spontaneitatea si isi poate descoperi calitati pe care nu le cunostea.
Psiholog Anca Pietraru
Ii puteti adresa intrebari autorului AICI