Disconfortul digestiv nu inseamna boala, dar trebuie sa tinem cont de faptul ca se poate ajunge si la probleme mai grave daca nu avem grija si amanam un consult de specialitate, ne explica prof. dr. Mircea Diculescu, director al Institutului de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni. "Sunt anumite grupe de probleme ale aparatului digestiv pentru care nu te prezinti la medic. Este foarte important sa stim care sunt momentele decisive in care este necesar un consult de specialitate", adauga specialistul.
Borborismele, eructatiile, senzatia de greutate, flatulenta, balonarea, constipatia, diareea, durerile abdominale definesc un disconfort digestiv care survine de la aparatul digestiv. "In momentul in care aceste simptome devin severe, apar frecvent si cu o intensitate ridicata putem sa vorbim despre sindromul intestinului iritabil care afecteaza 11% din populatia lumii si 10% dintre romani", spune prof. dr. Mircea Diculescu.
Ce este digestia si tranzitul intestinal?
Iti propunem o mica lectie despre sistemul digestiv si cum functioneaza acesta ca sa intelegi mai bine intregul proces de digestie care transforma ceea ce mananci in nutrienti.
Sistemul digestiv este format din tractul gastrointestinal (un tub care incepe la nivelul cavitatii bucale si se sfarseste la anus, incluzand, printre altele, stomacul si intestinele) si avand asociate diverse organe glandulare, precum glandele salivare, ficatul si pancreasul.
Cand tranzitul intestinal este lent, circumferinta abdomenului poate creste cu 5 cm de-a lungul zilei. Tranzitul intestinal reprezinta pasajul alimentelor prin corp din momentul in care mananci si pana in momentul in care elimini resturile neutilizate. In cazul unui adult sanatos, acest proces dureaza intre 12 si 48 de ore, insa orice om are propriul sau ritm. Ceea ce trebuie sa retii este faptul ca exista cativa factori care pot afecta in mod negativ tranzitul intestinal: stresul, lipsa exercitiului fizic, sarcina, varsta si, mai mult decat orice, alimentatia.
Ce este sindromul intestinului iritabil?
Este definit ca o afectiune digestiva functionala si episodica. Factorii care favorizeaza aparitia sindromului pot fi: o alimentatie dezechilibrata, stresul cotidian, calatorii, stil de viata nesanatos (de exemplu: fumatul, consumul excesiv de alcool sau activitate fizica redusa).
Desi sindromul intestinului iritabil (sau sindromul de colon iritabil, cum mai este numit) are un potential evolutiv limitat, este de multe ori mai suparator decat alte maladii cronice, deoarece viata profesionala, scoala, timpul liber, viata sociala si cea personala sunt afectate, iar productivitatea la locul de munca poate fi redusa cu circa 30% (1,5 zile lucratoare pierdute pe saptamana). Specialistii au constatat ca este de 2-3 ori mai des intalnit la femei decat la barbati si se manifesta predominant la varste cuprinse intre 20 si 40 ani.
Sute de milioane de persoane sufera fara a merge la medic
50% dintre persoanele chestionate in cadrul unui studiu au semnalat tulburari digestive. De asemenea, rezultatele studiului realizat in 15 tari si pe un esantion de 9700 de persoane cu varste cuprinse intre 18 si 70 de ani (majoritatea femei) arata ca exista sute de milioane de oameni care sufera fara a merge la doctor si fara a fi constienti ca aceste tulburari pot fi tratate.
In Romania, dintre persoanele chestionate, 71,1% se plang de balonare, 37,9% de constipatie, iar 22,3% de flatulenta. Cauzele aparitiei balonarii, una dintre manifestarile curente ale disconfortului digestiv, sunt: obiceiuri alimentare nesanatoase 36,8%, ingerarea prea rapida a mancarii 49,3 % si stresul 34%. Situatiile in care apar aceste simptome: dupa masa (in 87,5% dintre cazuri), in situatii stresante (în 26,7% dintre cazuri), iar 29,5% dintre respondenti au declarat ca simptomele apar dupa weekend, ca rezultat al meselor copioase.
Cum poti sa atenuezi aceste simptome?
Pentru mentinerea sanatatii digestive, Organizatia Mondiala de Gastroenterologie (World Gastroenterology Organization WGO) recomanda respectarea a 10 sfaturi privind alimentatia.
1. Mananca mese mai mici si in mod frecvent, fara a creste aportul total de calorii: 5 mese mai mici decat 2-3 mese foarte consistente pe zi;
2. Include fibre din surse alimentare, cum ar fi 5 portii de fructe si legume pe zi si sporeste consumul zilnic de cereale integrale;
3. Sporeste consumul de peste: 3-5 ori pe saptamana;
4. Redu consumul de alimente cu grasimi, prajite in ulei;
5. Consuma produse lactate fermentate, in special probiotice cu beneficii dovedite asupra sanatatii digestive;
6. Este de preferat sa alegi carne cu continut redus de grasimi, cum ar fi pui, curcan, iepure sau felii subtiri de vita, porc sau miel;
7. Sporeste consumul de apa - 2 litri de apa potabila/zi si redu consumul de bauturi cu cofeina, alcoolice si cele bogate in zahar;
8. Acorda-ti timp suficient pentru a servi masa si mesteca mancarea incet si complet;
9. Adopta un stil de viata sanatos, incluzand practicarea unui sport in mod regulat si renuntarea la fumat;
10. Mentine un indice sanatos al masei corporale; persoanele obeze prezinta mai multe afectiuni digestive.