Studiul care a apărut în publicația Biomaterials oferă o nouă șansă pentru a dezvolta un sistem vascular. Anterior, cercetătorii au creat ţesut uman la scală largă cu ajutorul imprimantelor 3D, dar ţesutul de dimensiuni reduse este mult mai greu de realizat din cauza vaselor de sânge extrem de fine care sunt vitale pentru sănătatea ţesutului.
”Principalul factor care limita ingineria ţesuturilor, este lipsa unei reţelele vasculare. Fără o rețea vasculară, ajungem să avem doar țesut mort’,” a declarat coautorul studiului Joshua Gershlak, de la Worcester Polytechnic Institute (WPI) din Massachusetts, citat de National Geogpraphic.
În cazul unei frunze, apa și nutrienții sunt transportați printr-o rețea ramificată de vene subțiri. Datorită faptului că procesul seamănă cu circulația sângelui prin venele umane, s-au folosit frunze verzi pentru acest studiu.
Prin indepărtarea celulelor plantei, experţii au obţinut un cadru din celuloză. ”Celuloza este biocompatibilă şi a fost utilizată în diferite aplicaţii medicale, precum ţesutul cartilajului, al osului sau al vindecării rănilor,'' a declarat autorul lucrării.
Apoi au îmbibat scheletul plantei cu celulele umane vii, astfel că au ajuns la transformarea ei într-o mini-inimă. Pasul următor a fost acela de a injecta fluide și microbile prin vene pentru a demonstra că circulația sângelui este posibilă.
Scopul principal al acestui studiu este acela de a găsi o soluție eficientă pentru a înlocui țesutul afectat în cazul pacienților care au suferit un atac de cord sau au alte probleme cardiovasculare care împiedică o bună contractare a inimii.