Pielea este un organ cu caracteristici aparte atat din punct de vedere medical, cat si psihologic. Vizibila pe toata suprafata, la limita dintre exterior si interior, ea este incarcata cu profunde semnificatii psihice, adesea negate sau ignorate de adolescent sau de anturajul sau. Multimea tatuajelor, a piercingurilor, a desenelor pe corp, a activitatilor legate de colorarea pielii la solar sau la plaja, de farduri sau alte tipuri de infrumusetare ne atrag atentia in privinta investirii afective a pielii. In conditiile in care mare parte din ea este expusa privirii celorlalti, sanatatea si frumusetea ei devin o moneda de schimb, arma unei seductii sau o carte de vizita pentru adolescentul incapabil sa-si exprime interiorul atat de bine prin cuvinte sau prin propriile activitati.
Ce inseamna pentru fiecare o boala de piele?
Chiar si specifica varstei sau trecatoare precum acneea? In primul rand o afectare a imaginii corpului si a increderii in sine.
Pielea este prima care "sufera"
In aceste conditii ne intrebam cum ar putea fi ajutati acesti adolescenti in lupta lor contra acneei chiar si in conditiile in care nu cer ajutor, ci incearca sa faca dupa capul lor. Mai intai, sa ne amintim ca pielea este un organ foarte legat de psihic si de functionarea psihica. De aceea, efectele tensiunii afective, conflictelor interioare, diferitelor framantari, nemultumiri, frustrari ajung la suprafata prin intermediul pielii mai repede decat ajung sa-si gaseasca exprimarea in cuvinte. Pielea este prima care “sufera” si comunica anturajului prin modificarea ei suferinta dinauntru, de care adolescentul nu este constient sau in orice caz nu o poate exprima.
Cand acneea se transforma intr-o problema psihologica...
Pentru unii dintre ei reprezinta o adevarata catastrofa pe care adultii nu o inteleg. Cum niste amarate de cosuri pot produce atat suferinta? se intreaba parintii. Raspunsul nu este dificil daca tinem seama de faptul ca nu cosurile in sine reprezinta motivul suferintei, ci faptul ca adolescentul nu se mai simte iubit, apreciat, privit, dorit de ceilalti. El insusi se vede si se simte “urat” si proiecteaza aceste trairi asupra celorlalti. Astfel, uneori ei sustin ca nu sunt placuti sau sunt respinsi de prieteni, potentiali parteneri sau colegi “pentru ca au cosuri”. Dintr-o problema medicala se transforma intr-una psihologica sau sociala. Tot universal lor pare a gravita in jurul acestei probleme, ceea ce devine nociv cand toata energia este risipita si nu poate fi folosita la nimic altceva.
Din pacate nu este singura boala care afecteaza atat de mult imaginea de sine a adolescentului incat, fara a fi o boala grava, reuseste sa disturbe extrem de mult adolescentul. Pentru a reusi sa-l ajutam este nevoie de multa rabdare si tact, de capacitatea de a ne pune “in pielea lui”, de a simti suferinta lui si de a-l incuraja sa exprime ce si sa isi gaseasca totusi activitati care sa-i aduca multumire si satisfactie. Fara relatii bune cu parintii, colegii, fara prieteni si investitii in diferite activitati, el nu va reusi sa treaca cu bine prin aceasta etapa atat de bulversanta a adolescentei.
Stim ca este influentata de starea psihica, la fel ca toate bolile de piele si adesea medicul dermatolog le considera ca “fiind pe fond nervos”, ceea ce inseamna exact influenta psihicului asupra corpului, a pielii in situatia de fata.