Acneea: de la o problema medicala la una psihologica

Frecventa si adesea considerata banala si trecatoare, acneea are o incarcatura aparte pentru adolescentul care o simte pe
Pielea este un organ cu caracteristici aparte atat din punct de vedere medical, cat si psihologic. Vizibila pe toata suprafata, la limita dintre exterior si interior, ea este incarcata cu profunde semnificatii psihice, adesea negate sau ignorate de adolescent sau de anturajul sau. Multimea tatuajelor, a piercingurilor, a desenelor pe corp, a activitatilor legate de colorarea pielii la solar sau la plaja, de farduri sau alte tipuri de infrumusetare ne atrag atentia in privinta investirii afective a pielii. In conditiile in care mare parte din ea este expusa privirii celorlalti, sanatatea si frumusetea ei devin o moneda de schimb, arma unei seductii sau o carte de vizita pentru adolescentul incapabil sa-si exprime interiorul atat de bine prin cuvinte sau prin propriile activitati.


Ce inseamna pentru fiecare o boala de piele?

Chiar si specifica varstei sau trecatoare precum acneea? In primul rand o afectare a imaginii corpului si a increderii in sine.
La o varsta la care toti adolescentii incearca sa se faca placuti, sa seduca, sa atraga atentia asupra frumusetii lor, asupra corpului, ceva atat de vizibil precum acneea este o mare lovitura. Greu de tratat, complicata adesea cu tratamente fara recomandare medicala, cu produse cosmetice dintre cele mai variate si aplicate fara masura, acneea poate dura de la cateva luni pana la cativa ani. Reactiile adolescentilor sunt diferite in functie de cum simte fiecare aceasta boala. Unii nu mai ies din casa, altii incearca sa o mascheze cu pudra sau fond de ten, altii incearca sfaturile cosmeticienelor, altii cumpara din proprie initiative produse farmaceutice, foarte putini se adreseaza medicului dermatolog si extrem de putini respecta indicatiile medicului. Adolescenta este o perioada in care e greu sa urmezi indicatiile adultilor, in care “sfaturile” prietenilor sunt mult mai valoroase decat ale parintilor sau medicului, in care oricum nu stii pe unde s-o iei si ce sa alegi, cu atat mai dificil cand frumusetea si imaginea sunt atat de afectate.



Pielea este prima care "sufera"

In aceste conditii ne intrebam cum ar putea fi ajutati acesti adolescenti in lupta lor contra acneei chiar si in conditiile in care nu cer ajutor, ci incearca sa faca dupa capul lor. Mai intai, sa ne amintim ca pielea este un organ foarte legat de psihic si de functionarea psihica. De aceea, efectele tensiunii afective, conflictelor interioare, diferitelor framantari, nemultumiri, frustrari ajung la suprafata prin intermediul pielii mai repede decat ajung sa-si gaseasca exprimarea in cuvinte. Pielea este prima care “sufera” si comunica anturajului prin modificarea ei suferinta dinauntru, de care adolescentul nu este constient sau in orice caz nu o poate exprima.


Cand acneea se transforma intr-o problema psihologica...

Pentru unii dintre ei reprezinta o adevarata catastrofa pe care adultii nu o inteleg. Cum niste amarate de cosuri pot produce atat suferinta? se intreaba parintii.
Raspunsul nu este dificil daca tinem seama de faptul ca nu cosurile in sine reprezinta motivul suferintei, ci faptul ca adolescentul nu se mai simte iubit, apreciat, privit, dorit de ceilalti. El insusi se vede si se simte “urat” si proiecteaza aceste trairi asupra celorlalti. Astfel, uneori ei sustin ca nu sunt placuti sau sunt respinsi de prieteni, potentiali parteneri sau colegi “pentru ca au cosuri”. Dintr-o problema medicala se transforma intr-una psihologica sau sociala. Tot universal lor pare a gravita in jurul acestei probleme, ceea ce devine nociv cand toata energia este risipita si nu poate fi folosita la nimic altceva.

Din pacate nu este singura boala care afecteaza atat de mult imaginea de sine a adolescentului incat, fara a fi o boala grava, reuseste sa disturbe extrem de mult adolescentul. Pentru a reusi sa-l ajutam este nevoie de multa rabdare si tact, de capacitatea de a ne pune “in pielea lui”, de a simti suferinta lui si de a-l incuraja sa exprime ce si sa isi gaseasca totusi activitati care sa-i aduca multumire si satisfactie.
Fara relatii bune cu parintii, colegii, fara prieteni si investitii in diferite activitati, el nu va reusi sa treaca cu bine prin aceasta etapa atat de bulversanta a adolescentei.

Stim ca este influentata de starea psihica, la fel ca toate bolile de piele si adesea medicul dermatolog le considera ca “fiind pe fond nervos”, ceea ce inseamna exact influenta psihicului asupra corpului, a pielii in situatia de fata.
 

Comentarii (6)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • danielmatei pe 1 Mar 2012, 13:21
    Rezultate dovedite

    Rezultate foarte bune: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.207203699291677.57330.206244666054247&type=3

    2
    0

  • coman diana pe 11 Oct 2008, 23:03
    Imi fac singura cosuri?

    De fiecare data cand cineva imi lauda tenul... ca nu am cosuri etc... a 2-a zi imi apar 2-3. Coincidenta?

    0
    0

  • psiholog Anca Pietraru pe 23 Iun 2008, 20:28
    psiholog Anca Pietraru

    Unii copii si adolescenti au intr-adevar mari probleme in a exprima ceea ce simt, in a pune in cuvinte ce este in interiorul lor. Unii nici nu gasesc cuvintele pentru a-si exprima starile de furie, ingrijorare, teama, invidie etc. Poate pentru ca nu si-au auzit parintii vorbind despre ce simt, fie pentru ca asa cum spuneti au fost invatati sa "fie cuminti", "sa nu raspunda", "sa-si tina gura". Sigur ca o mare parte din aceste trairi isi gasesc cumva exprimarea si multe boli somatice au un fond psihic. Asa cum spuneam si in articol, pielea este dintre cele mai responsive la trairile psihice. Cred ca varianta de a discuta cu el despre ce simte, de a-l ajuta sa exprime trairile lui in cuvinte, de a le gandi el insusi intr-un limbaj exterior este una mai buna decat a se ngaja in dispute si contraziceri u ceilalti, colegi sau adulti pentru ca, asa cum va temeti, nu poate gestiona posibilul conflict aparut si pot apare consecinte nefaste. Dar a vorbi despre ce s-a intamplat cu cei apropiati sau cu prietenii lui, in lipsa unui psiholog sau psihoterapeut este singura varianta pe care o vad deocamdata. Integrarea intr-un grup de dezvoltare personala pentru adolescenti sau o consiliere psihologica ar f alta varianta dar nu stiu nici daca ar fi de acord si nici daca aveti in localitatea dvs. aceasta posibilitate.

    0
    0

  • jeny pe 23 Iun 2008, 16:36
    Si fiul meu are acnee

    Am un fiu de 16 ani si 1/2 si are acnee juvenila. Nu am mers la un specialist pt. ca am considerat ca de vina este varsta. Nu sufera pe chestia asta, mai spune uneori "iar m-am umplut de bube". A remarcat si el ca acneea se intensifica atunci cand este "stresat" - ca se enerva la scoala pe profesori, pe unii colegi si cine mai stie de ce. Problema mea este ca se enerveaza foarte repede. Nu suporta o multime de lucruri, nu suporta prostia si cred ca este cam intolerant. Daca un prof. il nedreptateste, nu isi spune pct. de vedere dar vine acasa un pachet de nervi si nu ma mai pot intelege cu el o zi intrega. I-am explicat ca atunci cand are o nemultumire, sa si-o spuna, sigur, pe un ton adcvat si sa nu mai acumuleze in el atata furie. Poate eu sunt de vina pt. ca, de cand era mic i-am spus ca trebuie sa evite certurile, si in cazul profesorilor este mai bine sa nu raspunzi pt. ca risti sa fii tratat gresit, sa ti se spuna ca esti impertinent si sa iti caute apoi, de fiecare data nod in papura (asa am patit eu cand eram la liceu). D-na psiholog Anca Munteanu, poate ma sfatuieste cum sa-l invat pe copilul meu sa se controleze mai bine, sa fie mai tolerant. Poate imi recomandati o carte.

    0
    0

  • re pe 23 Iun 2008, 10:16
    re

    Am inteles ca si anticonceptionalele sunt de ajutor in asemenea probleme, m-ati putea spune care sunt cele mai bune pentru ten?

    0
    0

  • imposible pe 19 Iun 2008, 14:03
    tratare

    Poate mergea bine si citeva sfaturi cum de tratat nu numai apa de ploaie.

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod