Usor de zis, dar, la o adica, teribil de greu de facut. Multe persoane sunt ingrozite de asemenea perspectiva, dar in acelasi timp ferm convinse ca nu ar putea ierta o asemenea greseala. Dar nu are rost sa te gandesti "ce-ai face daca...", pentru ca este vorba despre o situatie foarte complexa si... complicata, iar reactiile tale te-ar putea surprinde chiar si pe tine.
Bineinteles ca nu exista retete si nici recomandari universal valabile. Unele cupluri reusesc sa depaseasca momentul - desigur, cu sprijin reciproc si, de multe ori, al consilierului marital sau al psihologului. Pe de alta parte, alte cupluri se despart, uneori dupa o perioada de "agonie" a relatiei. Dar inainte de a ajunge acolo, ar trebui incercate toate caile posibile.
Infidelitatea - cauze si efecte
Ei bine, in ceea ce priveste motivele care ar putea duce la un asemenea deznodamant, probabil ca sunt sute. Cati oameni in situatia aceasta, cel putin tot atatea argumente. Cateodata nici nu e "necesar" sa fi aparut probleme in relatie; pur si simplu unul dintre cei doi a ramas pana mai tarziu la birou impreuna cu un coleg sau o colega pentru a termina un proiect... iar pe fondul oboselii acumulate si a starii de tensiune, lucrurile ar putea scapa de sub control.
Da, pentru partenerul inselat aceasta nu reprezinta nici pe departe o scuza; de fapt, probabil ca nu exista niciun motiv plauzibil. Tocmai de aceea, cel care a gresit ar trebui sa nu complice si mai mult situatia si sa nu alunece in penibil incercand sa gaseasca cine stie ce pricina, de natura sa-i justifice greseala. N-ar face decat sa-l enerveze pe celalalt.
Si, in definitiv, nici macar nu vorbim de sinceritate aici; daca macar unul din cei doi simte ca intr-adevar relatia ar mai putea fi salvata, atunci trebuie sa lupte, canalizandu-si toate eforturile in aceasta directie. Nu ar fi exclus sa reuseasca sa-l determine si pe celalalt sa mai acorde o sansa relatiei.
Dar nu va fi deloc simplu. Nimic nu afecteaza mai mult increderea, respectul de sine si relatia ca atare, decat infidelitatea. De multe ori ar putea fi comparata cu balaurul caruia ii tai un cap si ii cresc noua; sunt atat de multe aspecte care depind de increderea dintre parteneri incat, atunci cand aceasta se pierde, e foarte dificil sa mai poata fi regasita.
Ar fi bine ca emotiile sa fie exprimate; stapanirea de sine prelungita nu ar face decat sa agraveze problemele, pentru ca furia si durerea mocnesc, iar sentimentele negative se acumuleaza. Iar dupa descarcare, ce nu ar trebui prea mult timp amanata, se pune problema reparatiilor. Acolo unde este posibil. Iata cateva recomandari in acest sens.
- Daca vrea intr-adevar sa salveze relatia, cel care a gresit trebuie sa puna imediat capat legaturii clandestine. Desigur, daca a fost vorba despre o aventura, nu se pune problema asa. Nu ca ar fi mai putin grav, dar, daca in ce-l priveste relatia s-a incheiat, sansele de a repara lucrurile sunt... un pic mai mari.
- Cateodata, unii se asteapta ca simplul fapt ca totul a iesit la iveala sa rezolve de la sine problema. Au incheiat cealalta relatie, au recunoscut ca au gresit... si acum, lucrurile ar trebui sa revina la normal. Ei bine, nu numai ca nu se intampla (aproape niciodata) asa, dar ar putea avea surprize: partenerul inselat spune ca a iertat si crede acest lucru la momentul respectiv, dar nu peste multa vreme ar putea avea reactii diametral opuse: disperarea si furia sunt numai doua exemple. Aceste fluctuatii sunt, in esenta, normale.
- In cazul in care partenerul inselat doreste sa stie cum si de ce s-a intamplat totul, celalalt ar trebui sa-i respecte dorinta si sa-i relateze, oricat de penibil s-ar simti. Unii au nevoie sa coboare pana in fundul prapastiei si sa experimenteze umilinta extrema, pentru a se putea "vindeca". De fapt, numai daca intelegem pe deplin ceea ce a simtit celalalt, putem vorbi despre o eventuala iertare a greselilor acestuia.
- De asemenea, o data ce au ajuns la concluzia ca merita sa incerce sa isi salveze relatia, cei doi trebuie sa stea de vorba indelung. Fiecare trebuie sa inteleaga de ce s-a ajuns aici si cum s-ar putea preveni acest lucru pe viitor. In masura in care acest lucru este posibil, ar trebui sa apeleze la un psiholog specializat in terapia de cuplu.
- Persoana inselata ar trebui sa-si acorde un interval de timp pentru a se gandi in liniste, pentru a reflecta si... da, pentru a jeli. Increderea tradata constituie un motiv firesc. Nu ar trebui sa ia lucrurile prea lejer; o asemenea trauma emotionala nu se va "obloji" nici prea curand, nici prea usor. Daca partenerii forteaza lucrurile si isi impun sa isi reia imediat viata normala, problemele s-ar putea agrava, pana cand nu ar mai fi nimic de facut.
Comentariile 1-50 din 54
Buna ziua, Din pacate si eu am facut persoana pe care o iubesc sa sufere. Nu am inselat fizic, dar am inselat verbal, prin flirt mai exact. Regret ca am facut asta dupa o relatie de 12 ani, in care nu am simtit nevoia niciodata sa fac asa ceva. Desi a fost un flirt ma simt ca si cum l-am inselat fizic. El a aflat depsre acest flirt, incearca sa ma ierte. Ne este foarte greu sa trecem peste asta, sincer nu pot sa inteleg ce a fost in capul meu deoarece niciodata nu m-am gandit sa il insel nici macar cand flirtam. Ce sa fac sa ma ierte. Suferim foarte tare, cu toate astea ne iubim enorm.
Nici nu stiu cu ce sa incep... Sunt baiat si am avut peste 10 relatii de cand ma stiu si in toate am fost inselat,dar nici nu am iertat.Eu ca baiat chiar daca am fost inselat de fiecare fata am avut ambitia mea de a nu insela ;) asa ca nu mai vorbiti prostii ca toti barbatii inseala! Acum am o relatie de 10 luni si sper sa tina pana o sa pun mainile pe piept .
si eu am fost inselata dupa ce-I dadusem deja o a 2 sansa si dupa promisiuni si iubiri si uite ce s-a intamplat? m-a inselat din nou deci nu merita nici o alta sansa ,cu toate ca-s la mijloc 2 copii o viata am vreau sa simt ca traiesc si ca sunt iubita asa cum si eu am iubit sunt tare dezamagita nu cred ca voi mai iubi vreodata inima o simt terminata
Fericirea este o stare mentala traita prin emotii positive sau prin placere.Fiecare om are dreptul la fericire.Fiecare om are dreptul sa gandeasca liber si sa aleaga ce este mai bine pentru el Pretul fericirii uneori este suferinta morala Dezamagirea si regretul sunt trairi care golesc sufletul pentru vecie ,Iertarea este o acceptare a unei situatii in care moral sau fizic ai fost lezat de un om in care ai investit sentimente,Constient accepti sa traiest intr-o realitate virtuala ipocrita Eu am trait emotiile iubirii dar soarta a vrut sa traiesc si emotiile tradarii ,un singur cuvant am adresat sotiei mele ,< why ?? > de ce? raspunsul a fost < pentru ca pasiunea a murit .> Un adevar crud care exista obiectiv Nolens volens acceptam viata traita ca cea de sisif mereu si mereu suntem condamnati sa suferim Nu am avut ce sa iert pentru ca tradarea ei a fost un eveniment asumat constient si meschin Nu poti sa iubesti un om umilindu-l Cand nu exista respect ,relatia devine toxica la fel ca in cazul in care nu mai exista chemare
...buna tuturor in primul rand...numele meu este adriana!si am o relatie cu un barbat de un an si doua luni pe care il iubesc extrem de mult,si in acest an si un pic am inceput impreuna sa intemeiem multe lucruri,am deschis o societate impreuna care a inceput sa dea un pic roade si avem in plan mai multe lucruri...sunt logodita cu el dupa 6 luni de relatie...simt ca ma iubeste si il vad cum vrea sa intemeieze alaturi de mn atatea...sunt o persoana care imi place sa am grija de mn,sa ma aranjez...el mereu imi face complimente ca sunt frumoasa...dar degeaba ca tot am fost inselata!!!si de cand am aflat de infidelitatile lui,am decazut mult psihic,nu ma mai regasesc,mi se pare totul suspect...el stie ca eu am aflat de aceste rele intentii ale lui si mi-a negat in fata ca nu este adevarat...am vrut chiar sa ma si despart de el din aceasta cauza,dar nu ma lasat...ba chiar sa luptat sa nu ma piarda,dar tot a continuat sa le mai faca!!!nu am inteles niciodata de ce unii oameni trebuie sa ajunga sa faca lucrurile astea neplacute partenerului care pretinde ca il iubeste....si app de ce zice un anonim mai sus,ca poate noi femeile uitam sa mai avem grija de noi,si ca barbatul vede ceva atragator si se aventureaza...sa sti ca sunt femei care chiar au grija de ele si tot sunt inselate,si eu pot sa iti spun ca am fost si inselata cu femei inferioare mie...dar a spus acest anonim ca noi femeile daca inselam ne murdarim....dar oare voi barbati aveti mereu grija de voi?oare voi nu uitati sa o faceti?...sincer tot ce vreau sa spun este ca intr-adevar mai sunt in aceasta relatie,inca ma tin sentimentele fata de el si speranta ca va ajunge sa ma aprecieze cu adevarat...se zice ca suntem oameni si ca trebuie sa oferim sanse...DESI NU A-TI MERITA!!!A-TI MERITA SA FITI TRATATI LA FEL...SA VEDE-TI CAT DE TARE DOARE!!!MULTUMESC ca m-ati ascultat!!!
BUNAnu stiu sigur ce sa mai cred eu ma simt inselata el,si ia imi spun ca au fost simple mesaje ,sunt casatorita de 13 ani si am cerut tele lui sotu sa intru pe facebook si el a bagat adresa si a plecat sa doarma eu am intrat pe adresa mea si cind am vrut sa is am dat de niste mesaje care mau durut foarte rau si acum dor el avea o adresa falsa si vb cu o pustoaica de 18 ani cu mesaje de iubire nu stiu cum sa depasesc momentul asta pe ia o cunosc ca a avut buna placere sa ma duca in casa la ei ca ia sta cu parinti ,au spus ca nu au avut ocazia sa fie singuri niciodata au bv numai prin mesaje si la tele eu nu cred eu ma simt tot inselata el plange intruna si ma roaga sai mai dau o sansa ca nu stie ce a fost in capul lui si imi jura ca nu a fost nimic mai mult decat mesajele alea intre ei nu a fost nimic mai mult.
vreau un sfat...am fost cu un baiat 9 luni si dintre care am petrecut timpul impreuna doar 3...sa dezvolt...el lucreaza in armata iar 6 luni de zile a fost in afghanistan...timp de 3 luni in care a fost aksa relatia a fost una foarte frumoasa, ma simteam foarte fericita cu el, dupa o luna mia spus ca la inceput relatia a fost o vrajeala si dupa ce a vazut ca ma schimb in timp a inceput sa tina la mine, dupa ce a plecat in afghanistan eu lam inselat de 3 ori, adevaru e ca prima oara nu vroiam dar pana la urma mam lasat corupta, a doua oara la fel, si a 3 oara a fost ceva mai lung, incepusem sa ma atasez de al 3 lea din cauza absentei fostului, cand a venit aksa a aflat de la cea mai buna prietena a mea si niki nu a avut tupeul sa imi spuna verde'n fata ce avea de zis...oricum am avut tot felu de discutii...insa eu am incercat sa ii explic ca pe el il iubesc si ca vreau sa ii dovedesc ca ma pot schimba din nou...a fi vrut ca el sa-mi fi putut acorda o a doua sansa insa ''nu la lasat inima''...dupa 2 luni de la despartie am inceput sa vb si neam intalnit dar nimik...dupa cateva zile ma cautat si ma chemat la el la Arad unde lucreaza in timpu saptamanii si eu mam dus, iar in cele 2 zile cat am stat la el am simtit cum ca vrea sa ne impacam dar dupa ce ma dus aksa a zis ca vrea sa fie singur si nu mia rasp la intrebarea ca daca a insemnat pt el ceva faptu ca am mers la arad si mia mai zis ca a zis tatal lui ''cum ai mai putea umba cu una ca aia?!''..ma durut ft tare cuvintele lui...el nu e genu de astfel de persoana ''rea'' sa zicem asa...eu lam inselat pt ca am stat 6 luni dupa el...stiu ca puteam sa stau cuminte si poate in ziua de azi mai eram impreuna dar din alte comentarii am vazut ca unii au putut sa treaca peste...oare sunt egoista daca credeam ca merit o a doua sansa?...acum stiu ca e cam tarziu pt regrete si de reparat relatia insa as vrea niste pareri din exterior...
Buna, Camelia Apreciez modul in care ai stiut sa iti salvezi casnicia. Este de admirat... Cum ai reusit sa treci peste toate faptele sotului tau? Mai poti sa il vezi cu aceeasi ochi acum... dupa tot ce a facut? Te rog sa-mi spui cum poti sa mergi mai departe... mi-ar fi de mare ajutor. Multumesc.
acum 3 sapt i-am spus sotului meuu ca stiu de relatia lui extra de 4 luni,cu dovezi si fapte pe care el nu si-a inchipuit ca eu le stiu despre ell si ea(este prima data cand a comis-o),lucrul care m-a facut sa explodez a fost faptul ca ma zapacea cu smsurile cu acea femeie(ea casatorita si cu copil)ea nu era la prima rel extra ,si atuncisincer desi sufletul era bucati l-am lasat sa vad ce face si singura lui reactie in mom in care a constientizat ca eu stiu cu adevarat totul despre ei a hotarat sa plece de acasa eu nu i-am spus decat atat e decizia ta eu nu te gonesc,a plecat ,iar dupa 2 ore s-a intors inapoi,in acea seara a trebuit sa plece la munca in tura de noapte,bagajul i l-am lasat asa intreg cum s-a intors cu el,a doua zi am scos verigheta de pe degel,iar el a observat lucru care nu i-a placut si m-a intrebat de ce?i-am raspuns privindu-l in ochii ca in viata mea nu mai este nici un barbat si sunt libera sa fac ce vreau...s-a schimbat total la fata se vedea ca il doare ,dar nu mi-a pasat am dat drumul la muzica si mi-am vazut de treaba mea ,apoi a plecat la munca iar seara,atuncii am avut o problema si a trebuit sa il sun ,dar tel lui era in asteptare vb cu mandra lui la tel,intr-un final a raspuns si atunci pt prima data de cand eram impreuna am tipat la ell si i-am spus absolut totul despre el si ea si fam ei,apoi m-am linistit si cu vocea calma i-am dat timp de gandire desi nu trebuia (1h)sa se gandeasca bn bn daca vrea sa mai aibe o familie si e capabil sa renunte la ea...si a renuntat la ea...a doua zi eram la cafeaua de dimineata si l-a sunat ea,l-am lasat sa vb cu ea apoi i-am luat tel din mana si am vb euu cu ea ..am lamurit totul ,iar intr-un final imi spune ca e gravida cu el,dar din pacate pt ea nu a primit raspunsul pe care ea il astepta sii i-am spus doar atat daca e copilul lui si asta cu test ADN il va recunoaste si o vom ajuta sa creasca copilul dar ca barbatul nu il dau,si a dato sucita ea nu era gravida asta stiam sigur dar nuu vroiam sa ii dau satisfactie,si i-am spus doar atat apoi sa aibe grija de fam ei ,caci daca nu se potoleste voi vb cu sotul ei si nu va fi bn,ea fiind constienta ca eu aveam suficiente dovezi impotriva ei,de atunci sotul meu s-a schimbat a ales familiasi nu ii pot reprosa ca m-a inselat caci eu am stiut de la bun inceput ce s-a intamplat si de ce s-a ajuns aici,eu lucram f mult plecam dimi si veneam seara tarziu iar el a lucrat numai de noapte si app nu ne mai vedeam ..erau sapt in care ne vedeam doar 30 de min...a inteles si acum totul merge perfect in fam noastra ,sincer l-am atentionat ca nu voi mai tolera o astfel de rel extra ...am renuntatt la acel servici,si sunt mai mereu acasa cand este si el..de multe ori ii acuzam pe ei,dar si noi avem partea noastra de vina...
... oare un barbat ar mai insela daca sotia/iubita iubitoare ar sesiza semnalele de alarma pe care sotul/iubitul le trage privind relatia ? Sa-mi spuna o singura femeie de aici care ar fi de acord ca barbatul sa-i spuna in fata atunci cand ea nu mai arata ca in prima zi, cand se obisnuieste atata de tare cu relatia incat nu mai este atenta la detaliile care mai inainte faceau barbatul sa tresara, cand nu face decat sa te sune din ora in ora si sa-ti reproseze tot felul de nimicuri .... cand barbatul intarzie acasa cu o ora ... cand etc si etc. Mereu apar probleme de genul asta si femeile o stiu dar nu vor fi niciodata de acord ca barbatul sa i le spuna in fata...Si atunci va intreb....oare nu e normal ca el sa cedeze atunci cand intalneste o aventura ? Toate nemultumirile barbatului, pe care femeie nu dorete sa le auda, se aduna in subconstientul lui ....si atunci cand il prinde intr-un moment vulnrabil....cedeaza. DA, e adevarat nu o face sentimantal ... o face ptr ca vrea pur si simplu ceva nou....ceva ce nu mai are acasa.....Si atunci, doamnelor si domnisoarelor, mare atentie, poate ca ar trebui sa va intrebati partenerii....daca nu o data pe saptamana....macar o data pe luna daca totul este k, daca il deranjeaza ceva....daca ar dori o schimbare....:) Si cred ca atunci nu se mai ajunge atat de usor la infidelitate ! Cat despre femeile care inseala ....e logic ca barbatii sa se teama....Femeile sunt mult mai pure....mult mai sensibile....este sexul frumos pana la urma nu ? E foarte dureros ptr un barbat atunci cand afla ca ea la inselat. E foarte dureros cand un barbat afla ca femeia pe care el o vedea pura, sensibila, frumoasa afla ca s-a " murdarit " . In acel moment ... nu mai este nimic pur acolo. Ba mai mult.... in momentul in care ea inseala .... e posibil sa o faca si a doua oara ....la a 3-a intalnire deja se indragosteste :) Barbatii nu fac asta...cel putin majoritatea care gresesc... :) Dar cititi....documentati-va si aflati caile care duc spre dragostea pura, care stapanesc dorintele si pacatele :) Cautati cu adevarat dragostea si in momentul in care o veti gasi....veti uita de acest site :) Numai bine !
acum ceva timp sotia mea pe atunci prietena cu care locuiam impreuna a plecat la facultate iar cand s a intors am vazut un mesaj catre un nr unde scria ca vrea s al vada,, ca nu mai poate ca il iubeste enorm...am intrat in soc am intrebat o despre ce e vb si mi a zis ca e un baiat din Constanta cu care vb la tel,,am vb si cu el el spunea acelas lucru...Ulterior ne am casatorit si ea mi a zis adevarul ca a fost un coleg de munca, intradevar care era din Constanta care s a tinut de capul e,si ea acedat dar mi a zis ca nu se culca cu el daca nu stia ca pleaca...el este plecat in Constanta iar ei dupa ce am vazut mesajele au mai vb cam o saptamana iar dupa nu au mai vb.....ea face orce ca sa uit,,mi a zis tot,,,,mi a facut chiar si o cina romantica aseara...nu stiu ce sa cred,,,,,nici eu nu am fost ok in toata perioada asta,,, ma comportam parca nici nu mai exista.....vreau un sfat...
Am o relatie de 6 ani , de 5 ani locuim impreuna si parea ca totul este perfect. De cativa ani vorbim chiar de casatorie . Nu mi-am facut probleme niciodata in privinta partenerului, nu mi-a dat niciodata de banuit c-ar avea pe altcineva. Zilele trecute insa m-a sunat o femeie care sustine ca a avut o relatie cu el recent. Spune ca a iubit-o ca si cu ea a vorbit de casatorie. Pentru mine a fost incredibil, nu pot nici sa cred dar nici sa ignor ce mi-a spus. Mi-a spus sa-l urmaresc si ca o sa ma conving... ca acum e cu altcineva. Am ales insa alta varianta. Discutia fata in fata cu partenerul. Poate vi se pare o naivitate dar cred ca dupa o relatie de atatia ani merit sa stiu adevarul. Mi-a spus ca nu-i adevarat si ca e o nebuna. Indoiala insa si-a facut loc in sufletul meu. Deja privesc totul cu alti ochi... As da orice sa stiu adevarul... Nu stiu ce-as putea face...Sa-l urmaresc mi se pare o situatie jenanta.... O sa las timpul sa mai treaca...sa ma linistesc cat de cat... apoi voi vedea ce-i de facut...
Doamna, nu disperati..va puteti descurca si fara el (la varsta dansului de 59 de ani si face ceea ce face ) trebuia sa fie constient ca are un copil acasa,ca este minor si are nevoie de afectiune,de tata! dar ,daca sunteti hotarata ,nu mai suportati DIVORT ,nu se mai poate asa ceva ! va puteti descurca ..cum ati facut-o pana acum..stati linistita ..nu este capat de tara iar copilul va intelege.Copilul ramane fara discuti ,la dumneavoastra fiind mama .
Buna ziua! la 50 de ani am constatat ca de fapt casnicia mea de peste 30 ani s a sfirsit.El 59 care nu a fost nici o data un sot adevarat din nici un punct de vedere,l am acceptat asa cum a fost,nu a putut sa fie tatic eu am facut tot posibilul am adoptat un copil si totul a fost bine,poza intr un om f bun dar acum stiu ca e un om fals.Eu ma m complacut in relatia a sta 30 de ani in care vedeam bunatatea din el desi ochi aratau altceva,ma m inselat.In urma cu 4 sau 5 ani a inceput tot raul.Eu am o casa de vacanta la Dunare unde in fiecare vacanta merg de inchiriez sa fac un banut si el in acesti ani se chinuia sa strice bani care singura m am chinuit sa i cistig,pina anul trecut in Septembrie unde am descoperit ca el defapt era cu fete tinere pe care le platea din bani munciti de mine.Acum sa cam terminat insa el nu vrea sa divortam eu am copil adoptat care e minor si nu stiu ce sa fac,el continua cu relatiile lui cine ma poate sfatui ce sa fac,imi e tare greu.
Ce ar putea o pers ca mine la virsta de 50 ani,sa se trezeasca ca e mintita,inselata si folosita?El 59 ani toata viata lui s a folosit de mine,de tot ce faceam de sinceritatea mea.El nu putea sa procreeze asa ca am adoptat o fetita si tot nu e bine.De peste 4 ani s a separat de mine intr o alta camera la intrebarea mea ce se intimpla a rasp ca e batrin,nu am crez asa ca am incheput sa vad multe semne de infidelitate.Eu am o casa de vacanta la Dunare,unde in vacante merg acolo si cistig si eu bani,iar el ii cheltuie,sume mari de bani,si am descoperit ca umbla cu fete usoare.Am o intreb.Oare el mai poate renunta la acele fete tinere fiind de multi ani cu ele,si el fiind de 59 ani.Nu stiu ce sa mai cred si ce sa mai fac.
sunt casatorita de 10 ani.am nascut acum 9 ani,un baiat,si am descoperit ca ma insela..si-a facut poze si le-a pus pe calculator,iar ghinionul lui a fost sa imi apara pur si simplu sub nas acele poze..l-am iertat.sau am trecut peste,nu a mai fost nimic bine intre noi..apoi peste inca 2 ani la fel,mesaje pe telefon..niciodata nu a lipsit de acasa,niciodata nu am considerat ca merit sa fiu inselata..si de atunci se intampla sa ii descopar in telefon mesaje...l-am inselat si eu,nu o data ci de mai multe ori,chestia este ca nu ma mai pot opri.am ajuns sa am aventuri cu 5 barbati.stiu ca si el face la fel,ma inseala...nu e bine ce se intampla,dar nu pot discuta cu el niciodata,nu vrea sa vb.ma acuza,ma face nebuna as vrea mult sa ne schimbam,sa simt ce am simtit pt el mai demult..dar el nu vrea sa mai faca nimic pt noi..la noi e grav,nu ma saruta niciodata,nu imi face complimente,nu imi spune nimic frumos.. nici macar nu dormim impreuna..asta m-a determinat sa il insel.nu a aflta ca si eu l-am inselat..imi pare rau,dar daca el nu vrea sa se schimbe,nu pot face nimic singura,am si eu nevoie de iubire,de atentie..ce sa fac?cat mai pot continua asa?va rog un sfat
buna ma atras mult intamplarea ta si eu am patit acelasi lucru numai ca eu sunt cea ranita.am gasit akum o luna in telefonul viitorului meu sot mesaje si apeluri catre o colega nu am putut sa ma abtin si i-am spus.nu vrei sa stii cum m-am simtit si..cum ma mai simt.el zice la fel ca tine ca a fost o joaca,o prostie din partea lui si ca nu sa intamplat nimic.sincer incerc sa il cred dar este f greu, mi-am pierdut increderea in el....incerc sa ma abtin sa nu ma mai gandesc dar repet e f greu. incearca sa ii arati cat de mult o iubesti prin tot felul de lucruri ce stii tu ca o face sa se simta iubita,rasfat-o mai mult ca de obicei si usor usor poate isi va recapata increderea in tine.si eu incerc acest lucru dar e greu,pune-te in locul ei...imi inchipui ca se simte ca mine inselata,mintita, si mi-e greu sa il cred.daca o iubesti cu adevarat ai rabdare ai gresit poate si toti platim greselile.sigur va fii bine daca intradevar va iubiti
Buna ziua!Sint impreuna cu femeia pe care o iubesc de 7ani si intre timp mi-a devenit si sotie.Nu am fost tentat niciodata sa o insel,singurul fapt care s-a intamplat a fost acela ca am avut discutii cu o tanara prin mesaje de pe telefon,discutii care intradevar nu ar fi trebuit sa aiba loc.totul a fost ca o joaca pentru mine,nici acum nu imi explic de ce am facut-o,singurul lucru pe care il constientizez e ca am gresit.am incepu sa vb cu ea prin mesaje povestind despre nunta mea care urma sa aiba loc,continuand cu povestea nuntii,cu nemultumirile pe care le am vis a vis de sotia mea,cu faptul ca o iubesc foarte mult si ma dor multe lucruri pe care le face etc.am gresit propunandu-i sa mergem impreuna la o pensiune,propunere care nu am dus=o la un final pentru ca niciodata nu am simtit sa fac asta cu alta femeie,pur si simplu nu as fi putut,nu simt sa fac asta chiar daca viata noastra sexuala nu e una de invidiat dar sentimentele mele pentru ea sint mai presus de o necesitate,prefer sa fac dragoste,nu sex iar dragoste pot face numai cu sotia mea,pe ea o iubesc.nu stiu,dar a aflat de discutiile pe care le aveam cu domnisoara...evident ca nu ma crede ca nu am avut nici o treaba cu ea,nici macar nu m-am intalnit vreodata cu ea si a hotarat sa ma paraseasca.nu stiu ce sa fac,i-am zis ca nu a fost nimic intre noi,i-am zis ca niciodata nu am inselat-o dar nu ma mai crede si nu imi mai da sansa de a-i dovedi ca am dreptate si ca nu merita sa ne despartim si ca niciodata nu voi mai coresponda cu alta.ce as putea sa fac?o iubesc foarte mult,nu pot fara ea,chiar nu pot,stiu ca am gresit si nu stiu ce sa fac sa indrept greseala si sa am sansa din partea ei sa ii arat ce fel de om sint,de barbat pentru ca eu chiar sint fidel.chstia asta e proaspata,s-a intamplat acum o saptamana.imi poate da cineva vreun sfat?va multumesc
eram dupa nastere, trecusera cam vreo 7-8 luni, desigur ca nu lipsea depresia post natala si in genere mi s-a luat libertatea, dupa revelion mii-a spus in fata A sunat ca un verdict..........Eram in ceata si spaima si confuza... si multa spaima.... S-a inchis in sine dar se vedea ca ii era neplacut, dar totusi citeva saptamini dupa ce s-a destainuit continua sa plece la ea din cindincind. Doua luni m-am mutat la parinti, eram furioasa dar el nu e genul sa vorbeasca sa lamureasca...tot intrebam si urlam si plingeam dar nimic nu spunea. Incerca sa ma cuprinda dar il loveam si nu-l lasam, plingeam in hohote. Eram disperata. L-am dat la divort deindata. Dupa doua luni a venit ziua judecatii, am venit cu copilul. Ne-a intimpinat, era tare fericit, radia, ii era tare dor de noi mai ales de fetita... o vazuse doar de 2 ori. Dar totul se citetea dupa fata comportament...si iarasi nu discuta despre...si in genere doar asa la moment cite ceva...si nimic...Era ca un ciine cu coada intre picioare. Dar si mie nu mi-a trecut dragostea mi-am dat seama ca il iubesc si fara el sufeream enorm. Am renuntat la proces, si asa incet incet am trait mai departe. Evitind subiectul. Deja au trecut trei ani de la incident, au fost mai mult fericiti. Chiar si acum simt ca ma iubeste vad, suntem Fericit, dar totusi ceva din minte nu ma lasa...ma framinta. Tot timpul mi se pare ca nu sunt iubita si ma aflu in depresie de ceva timp...o depresie ce apare apoi dispare...nimeni cred ca nu si-ar da seama ca o am...nu lucrez stau acasa, sunt in cautare, dar in memorie totul se aduna si cite o data nu mai suport nu am cui sa ma pling... sotul cind e un moment de acesta se face ca nu vede, cite o data cind ii spun spune ei hai...!!! sau ceva de genul acesta. Repede pling, simt ca nu am iesire din greutatea emotionala prin care trec.. Azi de ex. mi-a spus> ce e cu tine ceva s-a intimplat si i-am spus ca simt ca am nevoie de un specialist pentru depresie si el mi-a spus eu sunt specialistul...m-a bucurat dar eu iarasi ma intorc la ginduri....Nu pot explica...ce anume...dar se pare ca totul e clar. Cum sa fac- am nevoie de un specialist sau de ce? Multumesc anticipat!!!
Si eu mi-am iertat sotia. Si niciodata nu o mai necajesc cu greseala ei. Si ma bucur ca am reusit sa trec peste asta. M-a ajutat si ea foarte mult. Sotia mea e o femeie foarte frumoasa care atrage orice privire. I-am cerut sa se imbrace mai putin provocator si chiar daca pentru ea a fi la moda era viata ei m-a ascultat. Stiu ca ma iubeste si ca niciodata nu va mai gresi. Oricum si eu am gresit.
Eu mi-am iertat sotia care m-a inselat. 5 luni a avut o relatie cu un coleg de serviciu. Nu regret nicio secunda faptul ca am iertat-o. Am avut si eu partea mea de vina pentru ceea ce a facut ea. Acum relatia noastra e mai buna decat oricand. Dar, dupa ce am hotarat ca o iert niciodata nu am mai adus in discutie greseala ei. Nu vreau sa o pedepsesc, nici sa ma razbun. Vreau doar sa fim fericiti impreuna.
daca pot sa va fiu de ajutor cu un sfat ma puteti contacta la adresa de mes andreea_fodorean...va pup fetelor..
da si eu am fost inselata.Sunt cu sotul meu de 12ani am 29 ma inselat cu o prostituata cca 1luna cu aceiasi vb cu ea la tel se ducea cu ea la club de swingari ca era curios sa vada cum este acolo i-am spus de ce nu ma luat pe mine si a spus ca cum sa puna altcineva mana pe mine ,l-am iertat dar nu voi uita niciodata au trecut 3ani dar pentru mine parca a fost ieri .tradarea nu se uita niciodata
Am ramas cu el..a trecut un an cum spuneam mai sus insa ma doare sa vad ca din iubirea noastra sincera din toata dragostea ce io purtam am ajuns sa simt ca il urasc pe zi ce trece tot mai mult...ma deranjeaza orice gest de-al lui chiar si daca incearca sa ma sarute,nu-l mai doresc si totusi nu am puterea sa termin odata..de ce oare?nu stiu daca il mai iubesc sunt obisnuita sa traiesc cu el si totusi nu-l mai suport.e tare greu sa iau o decizie..cel mai tare ma doare ca m-am impacat cu el,pt ca nu tr ebuia..o femeie care se respecta pe ea nu iarta asa ceva niciodata, nu se complace dar mi-am dat seama prea tarziu si mi-am irosit inca un an cu el aiurea.trebuie sa iau o decizie.problema noastra este ca suntem si foarte tineri
Si eu am trait ceea ce dupa parerea mea,nici o femeie nu merita si nu poate sa uite niciodata.de 5ani suntem impreuna si am avut o incredere oarba in el,il credeam un om foarte de treaba si bagam mana in foc pt sinceritatea lui...pt ca aparent e cel mai linistit si simtit barbat.Dar da,m-a inselat foarte urat perioada de vreo juma de an cu o colega de servici..mare poama care avea si nunta programata.groaznic a fost ca nu era cu nimic mai frumoasa ca mine..sau mai buna..era atat de stearsa..tot nu inteleg ce a vazut la ea?eu sunt o femeie care am grija de mine si-mi acord mult timp sa fiu mereu ingrijita..credeam ca nu-i lipseste nimic..mereu se simtea mandru cu mine.oricum a fost o mare lovitura pt mine...am ramas cu el nu stiu de ce nici acum...
cum va-ti simti daca va-ti duce cu sotul la o nunta,si mintind ca se duce la wc vine in buzunar cu un nr de tel? in viata mea nu m-am simtit asa un nimeni!avem un copil de 3 ani si lui ii sta mintea la asa ceva?dimineata ii spun cat il iubesc si seara ii gasesc nr de telefoane in buzunar?si cel mai dureros lucru este ca se uita in ochii mei si ma minte... sincer prefer sa fiu divortata decat inselata toata viata,avand in vedere ca nu e prima data...
ce as putea face sa descopar daca ma inselat////?
nimic nu mai este ca la inceput logodnica mea ma inselat dupa 3 jumatate cu un coleg de serviciu, mi-a povestit tot ce au facut si de atunci numai la asta ma gandesc. o iubesc enorm de mult si vreau sa ne casatorim, dar uneori imi vine sa-i zic ca vreu sa ne despartim. am ajuns la concluzia ca daca am sa o insel si eu am sa ma simt mai bine, dar oare este adevarat? cine ma poate ajuta?
vreau sa spun ca ieri am aflat ca prietenul meu m-a inselat iar....sunt disperata nu stiu ce sa mai fac...imi spune ca ma iubeste si ca vrea sa fie cu mine dar ''s-a intamplat''si nu numaio data de mai multe ori si dupa parearea lui nu este nimic serios si ca pe mine ma vrea.....as vrea sa uit dar nu pot nu pot dormi...imi vine sa mor....ma simt ca ultimul om....inca suntem impreuna dar nu stiu daca pot ierta...ce sa fac?????...ajutati-ma va rog ca sunt disperata....partea cea mai nasola este ca lucrez la el si acum nu am unde sa ma angajez pe criza asta......il iubesc din tot sufletul si fara el simt ca am sa mor...ce sa fac?????cum sa merg mai departe????
k aproape toate care au scris mai sus am fost si eu inselata si la fel am iertat(dar nu uitat) si vreau sa zic k am facut cea mai buna alegere pt k am dat o a doua sansa relatiei noastre, acum au trecut 6 ani de zile si suntem f fericiti, ne respectam si ne iubim unul pe altul. atunci a fost f greu sa trec peste ce sa intamplat au fost nopti cand in loc sa dorm eu numai ma gandeam de ce a facut asta, ce am facut fals, mi-a trebuit mult timp k sa il iau in brate,sa-l sarut si sa ma culc cu el fara sa-mi imaginez tot felul de chestii urate dar a trecut, e de domeniul trecutului acum traim fiecare clipa a prezentului frumoasa sa mai putin frumoasa si la ce ma gandesc acum e doar viitorul nostru, nu la ce a fost ci la ce va fi! Am un sfat pt voi : numai dc crede-ti k puteti trece peste ce sa intamplat atunci da-ti o a doua sansa relatiei pt k altfel fiecare zi trece si va ganditi k in viitor o sa fie totul bine dar voi in realitate traiti numai in trecut,va ganditi numai la trecut! Fiecare are dreptul la o a doua sansa dar voi decide-ti!!!
vad ca numai doamne scriu despre sotii respectivi prieteni ca inseala dar si sotiile inseala,iar barbatii cum se simt? sunt in depresie continua ,soc din anul 2009 iulie cand am aflat ca sotia s a infragostit de un mos si i a si scris ca l iubeste cum sa ma simt? am 2 copii si trebuie sa i cresc
de cele mai multe ori si tacerea e un raspuns.vazand cum prietena ta e inselata de sotul ei si tacand acesta considera ca poate noi suntem de acord si astfel il incurajam.dar ce ar fi daca am incepe sa vorbim?poate nu ar mai face-o in vazul tuturor.sau poate unii chiar s-ar opri
eu cred ca toti barbatii sunt la fel.da,si eu am fost inselata de sotul meu.da,si eu incerc sa trec peste,dar ce vreau eu sa zic este ca toti o fac mai devreme sau mai tarziu.se zice ca ambii parteneri sunt vinovati.da,eu i-am acordat prea multa incredere si prea multa libertate.aici am gresit,dar doar pt ca am crezut ca asa e normal intr-o relatie.cat ce-l priveste pe el,nu e vb ca nu ma iubeste-nu.dar avea nevoie sa se convinga ca inca mai poate sa suceasca mintile cuiva si a atunci a sucit mintea cui a putut.adica unei tarancute de 16 ani inebunita dupa bani care s-ar fi dat si pe un suc.concluzia e ca pe mine ma vroia de sotie iar pe mandra o vroia sa-i faca toate poftele sexuale. mi-as dori ca noi femeile sa fim mai unite si sa nu ne mai furam barbatii intre noi.noi suntem de vina ca ei ne inseala.
groaznic....:(( Am patit si eu sa aflu ca urmam sa fiu inselata s-a dat singur de gol printr-un numar de telefon la care am sunat si domnisoara(maritata dar cu barbat navigator)mi-a raspuns senin ca el era cel care o suna si isi dorea o aventura.Sunt o fire geloaza si am plans mult doar ptr ca a avut in cap sa imi insete increderea,pot sa zic ca acum sunt fff atenta la toate detaliile numerele din tel si iesirile lui cu toate ca stiu ca nu fac bine sa il tin mai din scurt:|
Mi-am prins logodnicul de mana cu altcineva,m-am facut k nu observ si m-am purtat normal,apoi la cateva zile aflu k el era de ceva vreme cu fata respectiva,i-am propus sa ne mai dam o sansa k trec eu si peste asta si bine inteles k el a refuzat gasind cele mai penibile motive pe care le-am auzit in viata mea,iar in 3 saptamani de atunci sa casatorit cu ea
eu sunt cu un baiat de 6 luni si l am inselat de 2 ori si am fost iertata iar`in ziua cand am facut 6 luni am calcat iara pe bec de ce nu stiu ce a fost in capul meu mia zis ca nu ma mai poate ierta i a ajuns.....am ajuns sa disper ce sa fac aveam de cand amadoi sa facem o familie...ma poate ajuta cineva ?las un id ....c4rm3n_c4rm3n....
cel mai chinuitor e sa simti prin toate antenele ca s-a intamplat ceva, dar el sa apeleze la diversiuni, pt a-si acoperi spatele. ceva de genul: "nu e adevarat, si din moment ce sunt onest, nu am de ce sa tac si sa suport toate aceste insinuari...." dar de fapt acestea sa fie cuvinte de care se agata pentru a nu-i fi deconspirata "operatiunea". sa fie unele dovezi concrete pe jumatate, evidente, dar neconcludente pt ca nu ai dovezi... de parca cineva ar putea renunta la toate activitatile zilnice de care depinde, pt a o face pe detectivul....... si pana la urma tot el e cel ofensat....trist.....josnic
suntem impreuna de 3 ani. anul trecut ne am mutat impreuna doar noi doi (mai statusem impreuna). anul acesta m a inselat. nu pot sa uit. ma apuca furia fata de mine, cum pot accepta asa ceva? din martie am plecat din casa care se dorea a noastra. acum o lalaim asa. pe la mine, pe la el. se asteapta sa accept si gata. sa o luam de la capat. verbal nu i am zis ca l am iertat dar am acceptat acest lucru. nu cred ca pot trece cu adevarat peste asa ceva. nu i am acordat incredere maxima niciodata, insa cand m am hotarat eu sa ma incred in sentimentele lui, el m a inselat. m a mintit. ce sa fac? ma impart in doua fiinte il vreau si ma urasc ca "muteste" accept infedilitatea, lipsa de trespect, mangaierile lui murdare, cuvintele lui de care ma indoiesc. cum ma pot linisti?
Si eu am fost inselata de sot,si da,asa este, ca nimic nu mai e la fel. Nu mai pot avea incredere in el,si m-am saturat sa ma lupt singura.Adevarul este ca nu poti trece peste asta,oricat ai incerca.Pur si simplu,mie imi este imposibil.Ceea ce urmeaza dupa ce afli ca te-a inselat,e asa o agonie,si nu cred ca merita nimeni sa te sacrifici penru el.
Eu cred ca vina apartine ambilor parteneri. Infidelitatea se produce pe fondul lipsei de comunicare dintre cei doi. Fantezii neexprimate, frustrari sexuale, jena de a spune direct ceea ce simti,de teama de a nu fi interpretat gresit,toate astea duc la interiorizare si,in final,la "evadarea" intr-o relatie extraconjugala. De aici pana la dezastru nu mai e decat un pas...Teama ca aventua va fi descoperita,constiinta care nu-ti da pace si te indeamna sa recunosti ce ai facut. Oricum,nu mai conteaza decizia finala... Daca se ajunge la depasirea problemei,e doar o iluzie;dispare increderea,respectul,dragostea si ramane doar sa astepti momentul cand poti sa-i intorci "favoarea"... MARE ATENTIE LA COMUNICARE!
fiecare dintre noi e unicat, un microcosmos in universul infinit. oameni, suflete, ratacind printre temerile noastre. incepem sa iubim, sa ne atasam de semenii nostri din prima clipa a nasterii noastre. apoi crestem in familii fericite, unite, dezbinate, etc.incepem sa posedam lucruri, obiecte, carora le dam valoare. apoi incepem sa ne atasam de cite o persoana, sa ne-ndragostim, sa iubim . sentimente puternice ne leaga de partenerul nostru. trece timpul si ne schimbam, incepem sa ne comportam cu persoana iubita, ca si cu un obiect care ne apartine. verificam, tragem la raspundere, jignim, taiem cu vorbele, sufocam-din prea mare dragoste-, santajul emotional e la ordinea zilei...apoi pleaca la alta persoana. atunci incepem sa jelim, desi ne pare rau pt. noi insine. acuzam, pt.ca ne-a intors spatele. vrem sa sufere, dorim razbunare, orice numai sa simta, ca fapta savirsita merita crunta pedeapsa:despartirea. apoi iar jelim, pt. ca am ramas fara pereche, ne continuam viata, ne gasim alta "victima", o coplesim cu afectiunea, pasiunea, geloziile, nemultumirile noastre. partenerii vin si pleaca, noi am ramas la fel... si-atunci intrebarea e: cine-i vinovatul? sa reflectam putin...
cred ca atunci cind intradevar iubesti nu poti fi infidel iar ca femeie inselata nu cred ca vei putea trece vreodata peste.imi place sa cred ca eu nu ma numar printre cele inselate dar daca mis-ar intimpla nuas putea trece cred ca as controla fiecare gest fiecare zimbet si m-as intreba daca e pentru mine sau pentru cealalalta.
M-a inselat...dar cu cine?...cu o fetita de 14 ani...nu ca am fi noi prae mari.eu 20,el 21 ani. suntem impreuna de 5 ani si ceva..de atunci locuim impreuna cu ai mei.si din probleme financiare...a plecat la tara la el sa isi faca buletin si pasaport..2 luni nu ne-am vazut si deja se schimbase...vorbea altfel...dupa cele 2 luni a venit la mine am stat cateva zile impreuna...a fost de vis!!ne-am iubit,ne-am plimbat si ne-am construit amintiri frumoase,chiar superbe,dar.....dupa 2 saptamani m-am gandit sa ii fac surpriza si am fost la el ...surpriza a fost de partea mea...cu o tarancuta de fetita acre el zice ca nu stia nici sa sarute....ce sa cred?am stat acolo 2 zile,dar tot acolo l-am lasat...si acum e la mine...a venit aici...l-am iertat...dar nu stiu daca chiar l-am iertat sau doar asa am spus...sunt socata si de atunci...numai la asta ma gandesc...de cand ma trezesc pana ajung din nou sa dorm....cum sa scap?simt ca sunt blestemata si nu stiu ce sa fac...nu stiu...il iubesc?merita?el zice ca din prostie..si ca doar s-au pupat....nu stiu ce sa cred...simt ca nu mai pot...era singurul in care mai aveam incredere....acum...in cine sa mai am?toti m-au dezamagit...departarea l-a facut sa ma insele cu prima fetita din calea lui?dupa 2 saptamani?atunci cum a rezistat 2 luni inainte?
NU STIU DACA AM FOST SAU VOI FI INSELATA,IDEEA ESTE K NU DOAR BARBATII INSALA,CI SI FEMEILE,SI CHIAR ,MAI DES DECAT BARBATII CRED EU.........SI SPER SA NU SUFERE.E VORBA DE IDEEA DE A FI IUBITE........
Am fost inselata timp de un an. Am aflat dupa doi ani dintr-o prostie. Mi s-a spus ca a fost o aventura, dar o aventura nu dureaza atat de mult. Increderea mea in el nu mai exista, am vrut sa iert, dar nu reusesc, am incercat sa uit, dar e imposibil. Suntem inca impreuna, dar nimic nu va mai fi la fel. Mi-e sila de mine uneori ca am acceptat situatia si sncer, nu cred ca o relatie poate supravietui infidelitati. Toate se schimba, nimic nu mai este asa cum ar trebui sa fie intre doi oameni. Intre noi doi nu mai este decat o casa facuta impreuna si un trecut cu bune si rele, dar un trecut in care am fost impreuna ca un cuplu adevarat. Acum suntem doar doi oameni care convietuiesc si care merg mai departe sperand ca poate, intr-o zi ne vom regasi acea stare de bine ca si cuplu....... Toate astea nu sunt decat iluzii.
Daca iertam…. Oricand exista diverse riscuri intr-o relatie, ca de exemplu riscul de a nu afla niciodata Se intampla sa si iertam! Este la fel de adevarat ca adesea nu uitam! Ce se intampla atunci? Alegem sa avem increderea din nou in el sau in noi ca femeie, ca sotie? Si una si alta! Ne gasim scuze, explicatii rezonabile, cu care putem convietui in continuare impreuna. Cat de ecologica este alegerea? Se verifica odata cu trecerea timpului. Este de preferat ca acele alegeri, acea “iertare” sa fie una in acord si cu sufletul nostru, si nu una auto-impusa, din obligatie, din sacrificiu de sine (pentru relatie, pentru societate, pentru ca trebuie). Fiecare dintre noi avem dreptul la iubire (a fi iubite si a iubi la randul nostru)! Stima de sine… sunt importante raspunsurile pe care ni le dam si cele pe care le primim deopotriva. Cand stima de sine depinde prea mult de exterior si nu mai reusesti sa te simti femeie decat prin barbatul si pentru barbatul cu care esti in relatie, care te iubeste…este destul de dificil sa treci peste minciuna si inselaciune. Este ca si cum pierzandu-ti increderea in el, iti pierzi si increderea in tine. Acesta este doar unul dintre scenariile posibile. Fiecare dintre noi suntem unici prin felul nostru de a fi si a simti si prin urmare cand ni se intampla cate ceva, avem adesea puternicul sentiment ca nimanui nu I s-a mai intamplat ce ni se intampla noua.
multi se ascund dupa scuze de tipul "tipic masculin""cauze genetice" etc etc sa ne amintim ca exista oameni carora li se pare normal ca ei sa "insele" increderea celuilalt, ca exista unii care facand-o, nu concep ca si celalalt sa dezvolte acelasi comportament sau sa rupa o relatie "doar din atat", sa ne amintim ca exista oameni care traiesc o viata impreuna fara a face acest pas chisr daca au fost tentati la un moment dat etc ce am vrut sa spun prin aceasta enumerare? ca fiecare este indicat sa isi cunoasca propriile porniri, pretentii si tentatii si sa isi asume hotararile si faptele, dar mai ales consecintele! pt ceilalti...depinde...apare ideea de compromis pt ca inca mai iubesc, pt ca depind de celalalt, pt ca exisa copii, pt ca au o varsta...nici aici nu e usor pana nu decid sa isi ia viata in propriile maini si sa decida cu cartile pe fata.
Hmm. Credeam ca am fost prima care am inselat. Aveam o scuza,nu-mi iubeam sotul si am intalnit pe cineva care a trezit in mine pasiunea... Multa vreme m-am condamnat.Dupa cativa ani am divortat. A fost o perioada grea,nu accepta ca nu ii mai sunt sotie... De curand suntem totusi prieteni,o spun eu,avem un copil impreuna. Si iata ca dupa ce m-am condamnat vreme lunga,a inceput sa recunoasca ca si el a facut-o si mai mult mi-a spus si cu cine.S-a intamplat de multe ori. Am si cunoscut o parte din aceste femei la acea vreme. Mi-a spus cu nonsalanta ca asa sunt barbatii,ca nu e mare lucru,tot acasa vin,si ce,am simtit vreodata ceva? Nu am avut de suferit...{dar eu eram casnica si ieseam f rar...ma ocupam de copil} Avea rost sa ma simt vinovata?Va asigur ca nu. TOTI FAC ASTA, CHIAR SI FEMEILE,DAR EI SE TEM PT CA FEMEILE ATUNCI CAND O FAC ,O FAC DE OBICEI DIN DRAGOSTE...
pentru mi. Eu as fi de părere că,dacă logodnicul te-a înşelat tu nu trebuie sa-i plăteşti cu aceeaşi metoda.Trebuie sa ai respect pentru tine in ciuda a tot ce s-a intamplat.
sa ma insele....sa mearga sa se culce cu altcineva , dupa a recunoscut si si-a cerut iertare dar dupa ani de zile inca simt durerea, inca nu am incredere, mi-am pierdut respectul pentru el....el incearca f tare, imi da siguranta, ma iubeste ...dar nu o sa mai am vreodata incredere in barbati....toti sunt asa./..asa ca am ajuns in punctul in care daca mi se ofera ocazia o sa fac acelasi lucru, o sa-l insel fara retineri...
Posteaza comentariu