Elemente distructive in dragoste (I)

Cand este vorba de dragoste, de indragostire, timpul apare ca factor coroziv. El erodeaza sentimentele frumoase ale starii initiale si constatam brusc ca nu mai e cum era... relatia pare sa sufere modificari... Si apar inevitabilele intrebari: de ce? Cum?

Cu fiece zi, incep sa se contureze diverse adevaruri. Autentica personalitate a fiecaruia dintre noi se reafirma. Ea a fost mereu acolo, prezenta; doar ca s-a manifestat intr-o stare de beatitudine generata de puternicul sentiment al regasirii unitatii originare.

Treptat insa, redevenim noi insine si il vedem pe celalalt exact asa cum este. Observam atunci ca nu este tocmai asa cum il credeam noi sau ca este cu totul altfel chiar. Oare pana atunci am vazut nevazand? Nu! Doar am fost indragostiti.

Cateodata, echivaleaza cu un fel de orbire sau vis din care ne trezim mai mult sau mai putin brusc.

Aceasta trezire poate antrena, in timp, o cascada de deziluzii, deceptii si infruntari sau confruntari, cu impact adesea negativ asupra relatiei. Este oare relatia condamnata in acest nou context? Departe de a fi asa!

Este vital ca cei doi sa inteleaga ce li se intampla, pentru a putea lua decizia de a trece la un alt nivel al relatiei. Altfel spus, sa depaseasca starea de indragostire spre adevarata iubire.

Adesea multe cupluri se destrama, odata atins acest punct. Este oare o bariera, un punct atat de dificil de trecut? Ce anume poate genera acest impas?

Iti mai amintesti de idealizare? Idealizam deopotriva fiinta partenerului, pe noi insene si dragostea ca atare.

• "Esti cea mai frumoasa..."

• "Iubirea este minunata..."

• "Ne potrivim de minune..."

• "Este tot ce mi-am dorit!"

• "Suntem perfecti unul pentru celalalt!"

Pentru a reusi acest lucru, fiecare dintre noi ne pretam la un joc mai mult sau mai putin constientizat, un joc al proiectiilor si al infrumusetarilor. Este un joc pe care, daca nu il constientizezi ca impact si ca amploare, ai toate sansele sa il vezi pe celalalt asa cum ai vrea sau cum ti-ai dorit tu sa fie si nu asa cum este el in realitate.

Prin urmare, undeva, candva, putem alege sa vedem doar ceea ce ne convine. Iata una dintre capcanele in care poti sa cazi, fie ca vrei, fie ca nu! Potrivit acestei ipoteze, ceea ce iubim poate fi o proiectie a propriilor noastre fantezii, nevoi si nu adevarata persoana a partenerului.

Ce se intampla in cazul propriei persoane? Ce suntem dispusi pentru a fi pe placul celuilalt? Adesea, pentru a fi pe plac, ne vom crea o imagine cat mai apropiata de aceea despre care ca ii place partenerului. Si atunci se naste tendinta de a ne "modela" personalitatea conform dorintelor si placerilor acestuia, accentuand trasaturile dezirabile, estompandu-le sau mascandu-le pe cele care par a-i displace sau care pot genera probleme.

Am tot auzit de asteptari: asteptarile mele in raport cu el, asteptarile lui in raport cu mine. Si acestea pot denatura raportarea intr-o relatie. Aceasta este o alta capcana extrem de periculoasa, in care se poate cadea la fel de usor. Cum? Simplu! Ii imprumutam propriile noastre asteptari si actionam in concordanta cu ele ca si cum i-ar apartine acestuia din urma. Si ne trezim ca nu mai suntem intelesi, indiferent de ceea ce am face!

Cate masti! Cata falsitate poate atrage acest joc! Este un joc al aparentelor in care nu avem decat de pierdut daca nu reusim sa scapam cat mai repede de el sau chiar sa-l evitam, pe cat posibil. Este o piesa de teatru regizata pe o scena in care, la caderea cortinei, am putea ramane surprinsi de actori. Doi oameni straini!