Stresul sau „picătura chinezească”

Starea de stres poate fi provocată şi de evenimente de care nu ne dăm seama la momentul respectiv? Acest tip de stres poate fi foarte subtil şi îl putem conştientiza doar atunci când intervine o schimbare (de exemplu, când plecăm în concediu sau ne mutăm cu locuinţa, ne schimbăm serviciul etc). Stresul are un efect cumulativ, provenit din mai multe evenimente stresante care acţionează consecutiv. De aceea, putem fi extrem de irascibili faţă de lucruri aparent insignifiante.

Stresul sau sindromul general al adaptării

Termenul de „stres" desemnează orice stare de agresiune, faţă de care organismul dezvoltă o serie de reacţii adaptative psihosomatice. El este utilizat în două sensuri: unul psihologic, referitor la dimensiunea emoţională a efortului de adaptare, şi un altul, promovat de către Hans Selye, cel mai renumit cercetător în domeniu din lume. În opinia acestuia, prin „stres" înţelegem reacţia organismului şi nu situaţia care determină stresul. „Nu ceea ce ţi se întâmplă este important - subliniază Selye - ci felul în care reacţionezi".
Reacţia la stres se dezvoltă în trei etape distincte.  Mai întâi se declanşează reacţia de alarmă (mobilizarea tuturor părţilor organismului), când în organism se produc anumite modificări fiziologice (inima bate mai repede, respiraţia se accelerează etc), al căror rezultat este eliberarea unei mari cantităţi de energie. Această energie este utilizată în cea de-a doua etapă (de rezistenţă) în timpul căreia persoana în cauză se adaptează la agentul stresant. Dacă faza de rezistenţă durează prea mult atunci energia de rezistenţă scade, şi se ajunge astfel la cea de-a treia etapă - de epuizare.

Există şi o adaptare a organismului la stres pe termen lung, cunoscută sub numele de sindromul adaptării generale. Dar acest tip de adaptare afectează serios sistemul imunitar, astfel încât, persoanele supuse timp îndelungat la stres sunt mai predispuse bolilor specifice: hipertensiune arterială, ulcer gastro-duodenal, accidente coronariene etc.

Frica de noi înşine

Astăzi, majoritatea oamenilor au tendinţa de a echivala valoarea cu succesul, dar nu cu succesul obţinut oricum, ci în urma unei confruntări acerbe cu ceilalţi. Orice mijloc care ar putea servi acestui scop capătă o valoare de sine stătătoare. În acest caz este vorba de o gravă confuzie a mijloacelor cu scopul, confuzie care denaturează percepţia noastră asupra a ceea ce semnifică banii sau timpul. Sintagma pe care o auzim pretutindeni, astăzi, este „timpul înseamnă bani", ca şi cum timpul însuşi ar fi producător al banilor, etalon universal şi unic al valorii personale. De aceea, orice iniţiativă care nu se finalizează cu câştiguri materiale imediate este percepută ca fiind lipsită de sens. De aici, decurge o caracteristică semnificativă a vieţii noastre stresante, şi anume vrem mereu totul, dar imediat. Or, dobândirea imediată este la fel de efemeră ca şi dorinţa care a generat-o şi ea corespunde unui stil superficial de viaţă. Pentru că omul are nevoie de timp, el există, se dezvoltă, creează în şi prin timp, nu este o fiinţă a instantaneului.

În societatea contemporană, atât banii cât şi viteza sunt promovate şi amplificate, impunând direcţia individului către luptă şi competiţie. Oamenii suferă din cauza solicitărilor nervoase şi sufleteşti la care îi obligă întrecerea cu semenii lor, dar mai ales învingătorilor li se poate citi atât de bine frica în privire.

Frica de a nu rămâne niciodată în urmă, frica de a nu greşi, frica de a nu mai putea face faţă situaţiei stresante.
Aşa se explică de ce anxietatea (frica aparent fără obiect) este cea mai frecventă tulburare psihică din zilele noastre. Iar cea mai gravă consecinţă a acestui fenomen este teama omului de a rămâne „singur cu sine".

Televizorul -sursă de stres

În general, omul modern preferă relaţia cu televizorul sau calculatorul. Televizorul a reuşit să ne lege de ecran şi să ne izoleze de semenii noştri. Epoca soft-ului ne creează mereu noi şi noi facilităţi. Din fotoliu, de acasă, putem face cumpărături, putem călători în toată lumea, putem lega noi prietenii etc. Omul aparţine deja, cum spunea McLuhan, unui „sat mondial", el poate „vibra" la toate evenimentele din lume. El este, graţie acestui proces, responsabilizat, dar fără posibilitate de „răspuns", de unde şi marea lui vulnerabilitate în faţa anxietăţii, comparativ cu omul de altă dată. Efectele revoluţiei informaţionale sunt greu sesizabile de noi, datorită modificărilor foarte subtile, dar constante, care se cumulează în timp, constituindu-se într-un factor semnificativ de stres.

Stresul aşteptărilor neîmplinite

Nu există profesiune perfectă. Orice carieră sau orice domeniu de activitate alegi, momentul confruntării cu realitatea va fi diferit de aşteptările şi visurile tale. Nu-i aşa?
Şi aceasta se întâmplă. mai ales, atunci când suntem angajaţi pentru prima dată, când ne schimbăm serviciul sau când suntem promovaţi. Entuziasmul iniţial şi dorinţa de a munci se diminuează mult când munca propriu-zisă şi problemele pe care le implică încep să iasă în evidenţă.

In locul activităţii incitante şi pline de recompense la care ne aşteptam, trebuie să prestăm o muncă stresantă, plictisitoare şi, uneori, chiar lipsită de sens. Ori de câte ori aşteptările ne sunt înşelate de realitate - fară a exista o compensaţie din altă parte - după o anumită perioadă de timp începem să suferim de stresul „aşteptărilor neîmplinite".
O atitudine relaxată şi practică faţă de activitatea ta te poate salva de orice situaţie neplăcută.
Nu întâmplător, majoritatea companiilor mari din lume finanţează cursuri de control al stresului, mai ales pentru persoanele cu funcţii de conducere. Acolo se învaţă cum se poate controla apariţia unor evenimente tensionate atât în activitatea profesională cât şi în viaţa personală.

Şi stresul poate fi învins

Pentru situaţiile stresante care nu pot fi evitate, învăţarea anumitor tipuri de comportamente adaptabile (în funcţie de personalitatea ta şi de natura situaţiilor) este absolut necesară. Micile strategii sugerate mai jos îţi pot menţine nivelul de stres la cote reduse şi te-ar putea ajuta să depăşeşti cu succes orice problemă.
• Planifică-ţi timpul.  Acest lucru te ajută să-1 foloseşti cât mai eficient şi să reduci numărul de evenimente stresante care pot să apară într-o planificare necorespunzătoare.
• Informează-te cât mai bine. Informaţia insuficientă este întotdeauna o sursă de stres. De exemplu, când mergi la doctor cu copilul e bine să-i explici ce intenţionezi să faci, cât va dura consultaţia şi eventual la ce tip de durere se poate aştepta.
• Acordă-ţi o recompensă . Când te aşteaptă o confruntare neplăcută, aminteşte-ţi că, indiferent de rezultat, ea nu reprezintă decât o mică parte din viaţa ta.

Planifică-ţi ceva amuzant şi plăcut după aceea - întâlnirea cu un prieten, vizionarea unui film etc. te va ajuta să atenuezi
stresul aşteptării.
• Alege locul şi timpul potrivit. In cazul în care eşti agresată verbal, cea mai bună soluţie este să amâni replica. Orice situaţie conflictuală poate fi uşor dezamorsată dacă îţi păstrezi calmul şi propui o a doua discuţie, pe un teren neutru, pentru clarificarea neînţelegerilor.
Până la un punct, stresul poate îmbunătăţi performanţa dintr-o anumită activitate. Dar, dincolo de acest punct, performanţa va tinde să se diminueze. Dacă suntem în stare de alertă prea intensă (fie de teamă, de frică sau de fericire) este improbabil să avem succes în activitatea efectuată.

Un exerciţiu simplu şi foarte eficient pentru ca stresul să lucreze în favoarea ta este să repeţi în fiecare zi, în gând:

• pot să îmi asum o responsabilitate sau să mă implic într-o anumită activitate;
• orice schimbare în viaţa mea este o experienţă incitantă şi plină de satisfacţii;
• sunt stăpână pe situaţie, deci sunt puternică;
• pot transforma orice situaţie stresantă într-un eveniment pozitiv (plăcut).

Mă puteţi găsi şi pe pagina de facebook.

Mai mult in: timp, stres, frica