Sărbătoarea are o semnificaţie specială pentru comunitatea umană. În aşteptarea sărbătorilor trăim nostalgia vieții noastre spirituale, stare care se pierde odată cu sărbătoarea ce trece, dar revine odată cu cea care se apropie. 
Aparent, sărbătoarea reprezintă un moment special în trecerea ireversibilă a timpului. Şi totuşi, ea este tot ce poate fi opus cotidianului. Ziua de sărbătoare este, în primul rînd, o altfel de zi. Aspectul sărbătoresc ar trebui să marcheze în mod semnificativ comportamentul şi acţiunile umane şi să suspende familiarul monoton al vieţii obişnuite. Şi aceasta, pentru că sărbătoarea trebuie percepută ca trăire individuală şi socială cu rezonanţă proprie, dar mai ales ca un prilej prin care omul retrăieşte şi recreează un arhetip sacru şi atemporal.
În plan individual, aceasta constă în dorinţa de a-ţi înfrumuseţa existenţa, de a atribui valenţe estetice vieţii şi, treptat, de a-ţi schimba comportamentul şi felul de a fi în sens de mai bine, adevărat, profund și mai frumos.
Magia darului
Bucuria sărbătorii e sporită de misterul aşteptării de către cei mari şi cei mici deopotrivă a lui Moş Crăciun.
Declanşat prin aceleaşi mecanisme psihologice ca şi „darul”, „contradarul” (în limbaj etnologic) are aceleaşi funcţii şi finalităţi magice, contribuind la echilibrarea relaţiilor dintre oameni. Cu atât mai mult de Crăciun, darurile îşi amplifică forţa „magică”, dorinţa omului de comunicare cu semenii şi cu transcendentul fiind mai puternică decât oricând. Nu întâmplător, metaforic vorbind, Moş Crăciun ne „aduce” şi daruri de preţ: dragoste, bucurie, iertare, împăcare, pace.
Comunicarea prin dar este de natură spirituală pentru că darul însuşi are „suflet”; „a oferi în dar” înseamnă a oferi ceva din tine însuţi.
„A primi darul” înseamnă a accepta ceva din esenţa sufletească a celuilalt. Se creează astfel o relaţie care dăinuie chiar şi în pofida distanţei fizice. Semnificaţia darului este de a continua să reactualizeze prezenţa persoanei. Este bine să împărţim bucuria darurilor şi cu cei mai trişti ca noi; important este nu numai aspectul material, ci şi cel spiritual, căci darurile sunt, în general, însoţite şi de crearea unei atmosfere plăcute şi destinse, de o atitudine caldă şi prietenoasă.Gânduri de Crăciun
Ca act şi fapt al conştiinţei umane în plan moral şi estetic, Crăciunul reprezintă un bilanţ valoric asupra propriei persoane; dar, prin simbolistica păstrată în inconştientul colectiv, Crăciunul aparţine şi conştiinţei sociale. Sărbătoarea Crăciunului este receptată în funcţie de aptitudinile şi trăirile sufleteşti ale fiecăruia.
Pentru omul modern, sacrul sărbătoresc este integrat în virtutea tradiţiei, dar este trăit ca o variantă de destindere, ca un moment de repaus cu alte valenţe decât repausul obişnuit. Şi aceasta pentru că valorile estetice se împletesc tot mai mult cu valorile utilitare.Și în acest context, ziua de sărbătoare ne transpune pe un tărâm spiritual deosebit. Ne împacă cu noi înşine şi cu semenii prin iubire, prin iertare şi prin bucuria de a fi împreună în familie, într-un grup de prieteni etc. Atmosfera de sărbătoare ne face mai optimişti, mai veseli si mai încrezători. În sunetul muzicii liturgice sau în freamătul colindelor, ne regăsim fiinţa copilului de altădată. În faţa bradului împodobit, care-şi oferă cu generozitate măreţia, bogăţia şi demnitatea verdelui său veşnic, ne simţim mai puternici, mai buni, mai împliniţi.
Uităm de pierderi, uităm de eşecuri, de resentimente, de supărări şi visăm la împlinirile viitoare. Marile bucurii pe care ni le aduc Sărbătorile ne “conectează” la bucuria şi armonia universului şi ne apropie mai mult de Dumnezeu, şi prin asta sperăm să fim mai buni, mai înţelegători, mai înţelepţi.Mă puteţi găsi şi pe pagina de facebook.
Posteaza comentariu