Ce sunt coşmarurile, de ce le avem şi ce semnifică?

Un adevărat coşmar, aşa cum este descris în literatura de specialitate, este un vis terifiant din punct de vedere emoţional, care induce puternice sentimente de frică incât îl determină pe visător să se trezească.

În situația în care “visătorul” nu se trezeşte în timpul visului, atunci specialiştii susţin că el a avut doar un vis urât.

De ce avem coșmaruri?

Coșmarurile apar exclusiv în timpul somnului REM (perioada a somnului în care apare mișcarea rapidă a ochilor). Fazele somnului REM durează mai mult în etapa de sfârşit a ciclurilor somnului, iar majoritatea coșmarurilor apar de la mijlocul nopții spre dimineața. Spre deosebire de acestea, terorile nocturne se petrec în timpul somnului non-REM (somn fără vise). În timpul acestora, oamenii se trezesc din somn transpirati, cu pulsul rapid, înspăimântați și nu reacționează la încercările celorlalți de a-i calma. Criza poate dura până la 10-15 minute, dar adorm imediat dupa ce criza a luat sfârșit. În general, nu-si amintesc ce i-a înspăimântat și, rareori, este reținută o imagine lacunară a ceea ce au visat. Unii copii și adulți pot deveni somnambuli în timpul acestor terori nocturne.

Atât coșmarurile cât și terorile nocturne se întâlnesc la copii mult mai des decât la adulți. Coșmarurile, spre deosebire de terorile nocturne, sunt mai puțin anxioase și pot fi rememorate uneori integral.

Psihologia sau neurofiziologia nu au oferit până în prezent argumente clare si coerente cu privire la existența coşmarurilor. Interpretarea lor ridică o serie de controverse, precum și nenumărate semne de întrebare. În general  visele terifiante se declanșează  în urma unor traume reale  ale individului  cum ar fi un incendiu, un accident grav sau asistarea la scene de o violenţă extremă etc. Persoanele traumatizate de o experienţă reală dezvoltă uneori o tulburare anxioasă numită stres post-traumatic. În cadrul stresului post-traumatic persoana retrăieşte continuu evenimentele traumatizante, şi această reactualizare a traumei se realizează şi în timpul somnului, sub forma coşmarului.

O explicație coerentă pentru coşmaruri, dar contestată de anumiţi psihologi, derivă din teoria psihanalitică a lui Sigmund Freud. Freud considera că există gânduri, idei sau dorinţe care sunt inacceptabile pentru subiect în starea de veghe din cauza constrângerilor morale. Fiind inacceptabile, ele generează  anxietate , vinovăție, precum și o teamă intensă de pedeapsă.  Aceste conţinuturi mintale au legătură mai ales cu sexualitatea şi cu agresivitatea, instincte cenzurate de normele morale.

Cu toate că gîndurile inacceptabile nu au posibilitatea să se manifeste în stare de veghe, ele nu dispar ci devin inconştiente, adică sunt refulate. Devenind inconştiente, ele se manifestă sub formă mascată, simbolică, în conţinutul viselor. Deci conform psihanalizei, dorinţele refulate care provoacă anxietate, manifestîndu-se prin intermediul viselor, produc coşmaruri.

Majoritatea oamenilor  au avut un coşmar cel puţin o dată în viaţă

De mai bine de un secol, oamenii de ştiinţă analizează coşmarurile, iar rezultatele studiilor lor au dus uneori la descoperiri interesante și inedite în special în ceea ce privește natura și conținutul coșmarului. Estimările arată că doar 5% dintre adulţi sunt afectați in mod regulat de coşmaruri şi cu toate acestea majoritatea oamenilor (statisticile diferă în funcţie de studiu, dar în general este vorba de 70% - 90%) au avut un coşmar cel puţin o dată în viaţă.

Cu toate acestea, ştim destul de puţine lucruri referitoare la ceea ce visează oamenii cu adevărat atunci când au coşmaruri.  Studiile de specialitate au afirmat  că, de cele mai multe ori, coşmarurile descriu lucruri foarte personale. Astfel, Zadra a colectat 10.000 de relatări legate de vise urâte şi coşmaruri a fost de a „obţine o descriere amplă şi comparativă a viselor urâte şi a coşmarurilor”.

Studiul a fost realizat pe un eşantion mare şi a fost realizat pe baza jurnalelor ţinute de participant. Dintre acestea, doar 253 de coşmaruri şi 431 dintre visele urâte raportate de 331 subiecţi au fost destul de detaliate pentru a fi analizate și interpretate. Astfel, primele 5 cel mai des întâlnite coşmaruri au fost cele legate de: agresiune fizică (48.6%), conflicte interpersonale (21%), eşec sau neputinţă (16.2%), moarte şi probleme de sănătate (9.1%), griji sau teamă (8.7%).
Unul dintre cele mai importante studii realizate asupra coșmarurilor a fost publicat în 2010 de Michael Schredl, cercetator în cadrul “Central Institute of Mental Health" din Germania. Schredl a examinat conţinutul tematic al coşmarurilor pe un eşantion de peste 1000 de adulţi (indivizi cu vârsta peste 16 ani) care declaraseră că experimentează mai multe coşmaruri de-a lungul anului. Rezultatele au indicat că cele mai întâlnite coşmaruri sunt referitoare la: cădere (40%), urmărire (26%), senzaţia de a fi paralizat (25%), întârzierea la un eveniment important (24%), dispariţia sau moartea unei persoane apropiate (21%).

Și coșmarul are o parte pozitivă

Avantajul viselor, inclusiv al coşmarurilor, este că ne ajută să trecem peste momentele dureroase din trecut. Cercetătorii de la Universitatea Berkeley au descoperit că somnul REM, asociat viselor, determină inhibiția  mecanismelor din creier responsabile de stres.

„Faza de visare a somnului, prin compoziţia sa neurochimică unică, ne oferă o formă de terapie peste noapte, având un efect liniştitor care elimină aspectele extreme ale experienţelor emoţionale din ziua abia încheiată”, a explicat Matthew Walker, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Berkeley. „În timpul somnului REM, amintirile sunt reactivate, puse în perspectivă şi integrate, dar totul are loc într-o stare în care neurochimicalele responsabile cu stresul sunt dezactivate”, a adăugat Els van der Helm, doctorand în psihologie la UC Berkeley.

Evocarea experienţelor traumatizante în vis,  diminuează  încărcătura emoțională a acestora, iar la trezire “visătorul”  se simte mai bine și are mai multă încredere în sine. Pentru a verifica acest lucru vă recomand să consemnați într-un jurnal visele terifiante, care vă induc stări de teamă și confuzie.

Pentru înțelegerea și interpretarea acestora, “Attitude and Sense” vă oferă o sedință gratuită de consiliere psihologică pentru clienții săi (prezenți sau viitori).  Această ofertă este valabilă doar în luna martie. Pentru programări puteți accesa link-ul de mai jos.

Mă puteţi găsi şi pe pagina de facebook.