Potrivit site-ului Abc.net.au studiul a fost realizat de o echipă de cercetători din Marea Britanie, Irlanda, Olanda și Australia și a avut ca subiect aproape 500.000 de nașteri care au avut loc în perioada 2000-2008 în New South Wales (Australia). Au fost luate în discuție doar nașteri fără complicații și mamele fără probleme de sănătate. Studiul a fost publicat în revista „Birth” și prezintă o analiză a fișelor medicale de la naștere și până la vârsta de 5 ani.
Charlene Thorton, cercetător în cadrul Universității Flinders susține că rata problemelor de sănătate apărute la copiii născuți prin cezariană a fost de trei ori mai mare decât la aceia născuți în mod natural. „Am descoperit că în cazul nașterilor prin cezariană, cu ajutorul forcepsului sau al ventuzelor, copiii au prezentat probleme în ceea ce privește hrănirea dar și icter. De asemenea, am observat un procent mai mare de copii hipotermici în rândul celor născuți prin cezariană decât al celor născuți natural. De asemenea, copiii născuți prin cezariană ca procedură de urgență au prezentat mai multe probleme de metabolism, și o rată mai mare de obezitate și diabet.”
În continuare, Dr.Thorton a menționat că riscul de a dobândi afecțiuni respiratorii, metabolice sau eczeme este mai mare în rândul copiilor născuți prin cezariană. Hannah Dahlen, profesor în cadrul Universității Western Sydney a confirmat că studiul „a scos în evidență multe dovezi care arată că nou născuții natural au mai puține probleme de sănătate.”
Subiecții studiului au fost femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani care au născut un singur copil, cu greutate normală, după o perioadă de gestație de 37-41 de săptămâni. Femeile erau nefumătoare, nu au consumat droguri și au fost considerate mame „sănătoase”, cu risc minim la naștere.
Dr. Thorton a explicat că sunt necesare alte studii pentru a determina efectele pe termen lung ale nașterii prin cezariană asupra copiilor. „Unele date sunt complet noi, știm despre urmările pe termen scurt, observăm că operațiile de cezariană devin din ce în ce mai folosite, fără să știm care sunt urmările pe termen lung asupra copiilor noștri. Pe măsură ce trece timpul, adunăm mai multe date și urmează să analizăm efectele până la vârsta de 10 ani că să putem vedea ce se întâmplă cu sănătatea copiilor noștri în acest interval de timp.”