S-a discutat despre asta la una din ședințele cu părinții și, practic, atunci am văzut zidul pe care trebuie să-l treacă astfel de idei. M-a lăsat fără cuvinte vehemența unui tată care s-a ridicat și a spus că el n-are nevoie să-i educe nimeni copilul AȘA! Educație sexuală îi face el acasă pentru că numai așa poate controla ce știe și ce nu știe copilul lui.
N-am să mă apuc acum să scriu despre toate auzite pe acest subiect. Voiam doar să vă povestesc cum am făcut eu și toată clasa mea educație sexuală în clasa a IV-a.
Această discuție e tabu și acum, deci vă dați seama cam ce TABU era prin anii `90! Nici despre menstruație nu se vorbea, nu mai zic de altele. Nici nu știam cum apar copiii pe lume! Ni se spusese că sunt aduși de barză, iar când ne-am făcut mai mărișori și am întrebat ce e cu femeile gravide, despre care ni se spunea că ”au bebe în burtă”, atunci ni s-a explicat că bebe iese de acolo pe sub braț. Părea fezabil, urca un pic mai sus și - hop - ieșea direct în brațe, cum ar veni. Cum ajunge copilul în burtă... era deja cu totul și cu totul altă poveste! Femeia înghițea o sămânță și ajungea în burtă și bla..bla… bla… V-a mirat vreodată că există oameni care cred că sexul oral poate duce la sarcină? Eh, să nu vă mai mire!
Organele sexuale erau folosite numai la eliminat urina, așa că, practic, știam cam tot ce era de știut despre treburile astea.
Asta, până într-o zi, când cea mai spirituală fată din clasă a venit cu o comoară în ghiozdan.
Ne-a strâns pe toți în jurul ei și ne-a dat lumea peste cap când a scos din ghiozdan un fel de Pornhub pe print. Erau niște cărți de joc cu tot felul de poziții, dar nu cu schițe, ci cu oameni în toată splendoarea. Nu ne venea să credem! Am luat cartonașele alea mici și am început să ne uităm bine. Cum putea să intre dânsa-ntr-însa? Și cum de dânsa era atât de mare? Și cum? N-au păr? Ăștia de ce n-au păr acolo? A! Se poate intra și pe partea cealaltă? A! Și cu gura?
Nu mai știu dacă era un pachet complet de cărți, dar câteva trefle și niște inimi ne-au zăpăcit complet. Cu ce mai știa unul, cu ce mai bănuia altul, noi am terminat educația sexuală în recreațiile acelei zile de școală. Când am ajuns noi, mai târziu, la anatomie, la aparatul reproducător, știam deja tot ce e de știut! Doar mai chicoteam prin bănci.
Succesul educației sexuale din clasa a patra s-a cunoscut ulterior. La final de clasa a VIII-a aveam o colegă însărcinată, iar alta a devenit mamă când eu eram în clasa a IX-a. M-am și întâlnit cu ea și mi-a povestit cum s-a pomenit că naște. A născut acasă, într-o seară.
Cam de atâta educație sexuală a avut parte generația mea. Cât despre generația de acum...
Din păcate, fie că vrem noi, părinții, fie că nu vrem, copiii noștri tot vor face educație sexuală. Vor face așa cum vor putea ei. Câtă vreme acest subiect e îngropat de către adulți, copiilor nu le râmâne decât să sape și să se descurce cu ce găsesc. Dar nu pare că ar înțelege toată lumea chestia asta.
Am mai spus în privat și acum o spun și public: cu cât un adult se opune educației sexuale a copiilor, cu atât mai multă nevoie de educație sexuală are el!