Sentimentul de neimplinire te oboseste?

A venit toamna, au reinceput pregatirile pentru scoli pentru copii, aglomeratia a crescut din nou in orase, deoarece mai multe persoane merg acum la serviciu. Perioada de vara asociata cu ideea de vacanta a fost lasata deoparte si, in locul ei, a aparut nevoia de a merge la serviciu.

Dupa aceasta perioada, si in activitatea psihologului creste numarul de solicitari. Daca pe parcursul verii, s-a schimbat cadrul casei, orasului in general, acum si in viata de zi cu zi au aparut noi solicitari. Pe perioada verii, puteai beneficia de mai multa atentie pentru el sau pentru copii, acum atentia este mult mai diversificata. Oare ce ai facut in aceasta vara? De fapt cum te-ai simtit? Ai beneficiat de ea? Sunt intrebari la care poti raspunde sau nu. Poate ca un bilant de vara este binevenit si, in mod clar, util.

Odihna este principala speranta la plecarea in concediu. Colegele iti spun: "Sa te odihnesti si sa vii cu forte proaspete". Ai reusit sa te odihnesti? Sa incerc sa te ajut pentru ca, daca vrei cu adevarat sa raspunzi la aceasta intrebare, vei constata ca este intr-adevar o intrebare ciudata.

Ce inseamna aceasta odihna si ce nevoie ai de ea? Sa luam un caz foarte banal. Ai terminat perioada de serviciu si te pregatesti de plecare la mare. Pregatesti valize, pregatesti cazare, tot felul de griji. Sa fie asta odihna? Odihna ar insemna sa le fi lasat pe toate deoparte si sa faci ceea ce iti trece prin minte. Dar sa spunem ca aceasta este o investitie - muncesc acum pentru a putea beneficia cu adevarat de odihna, un fel de amanare a odihnei. Urmeaza drumul? Sa speram ca ai apelat la tren, avion sau macar la altcineva sa conduca pentru ca astfel ai mai avea o sansa de odihna. Pentru ca daca nici pe drum nu ai apucat sa te odihnesti, sincer nu prea mai vad cand ai putea. La mare programul este deja inserat. Micul dejun pana la ora 10, program de plaja, program de plimbare pe faleza, program de spectacol, atentie imprastiata in toate partile, memoreaza tot felul de cifre pentru a completa tot felul de formulare, etc. In fiecare seara simti ca ceva se petrece cu tine, ca esti suficient de obosita. Clar ca nu iti displace ceea ce se intampla in tine si in jurul tau dar.... Ai o vaga senzatie ca nici nu simti o satisfactie...

Oboseala? Cand esti obosita ai nevoie de odihna - iata un truism si un sfat foarte frecvent (Esti obosita? Odihneste-te). Evident in mod cu totul si cu totul mecanic putem vorbi ca resursele noastre fizice sunt cu adevarat consumate, ca in acest moment resimtim o stare de epuizare, de terminare a combustibului si ca suntem in situatia de a ne rezerva o perioada de odihna. Capacitatea de concentrare scade semnificativ, suntem obositi la propriu. Aceasta inseamna cu adevarat o stare de oboseala, o stare de epuizare. Dar aceasta stare inseamna si o stare placuta / o stare in care ai strabatut o experienta epuizanta dar care te-a implicat cu adevarat fara a simti necesitatea de a lua o pauza, de a te odihni, relaxa. Un ceva care te-a implicat cu adevarat.

Indiferent daca este vorba despre sex, serviciu sau vacanta, a fost ceva care te-a consumat intr-un mod spontan si in care energia te-a ajutat sa fii "atunci si acolo". Fiind o stare suficient de binedispusa, iti poate permite acum sa nu te aperi de ceea ce este in tine si sa te lasi dusa de nevoia de odihna. Putem vorbi cu adevarat de un moment placut atunci cand vorbim de oboseala si de nevoia de somn ca dupa un ceva care nu mai necesita un consum energetic. Practic suntem in lumea somnului, a unei stari fara aparare.

Exista si o alta oboseala care ni se pare ca necesita odihna - starea in care simtim ca ceva ne-a epuizat, deoarece a consumat intr-un mod exagerat din resursele noastre. In fapt, dincolo de ceea ce este in planul social, putem sa simtim ca avem nevoie de un consum foarte mare pentru a gestiona o asemenea stare si, ca urmare, pentru a compensa absenta placerii simtim o stare de oboseala, de consum, de epuizare.

Ea spune: "In aceasta vacanta am fost impreuna la... si am vizitat multe muzee, as fi vrut sa fiu numai cu el, deoarece nu avem timp unul pentru altul. El a preferat sa ne plimbam prin tot felul de locuri. Avea agenda la el cu locuri interesante si in care, desi nu pot spune ca nu mi-a placut, am simtit ca este mereu timp si spatiu pentru altceva. Il vroiam pe el, nu pictura, sculptura. Am simtit ca merg pentru el, nu pentru a-mi imbunati cultura. Simt ca m-a obosit mai mult aceasta culturalizare". S-a intors cu adevarat obosita.

Dar in spatele acestei oboseli exista un alt cuvant care descrie mai bine aceasta stare de nemultumire. Pentru ca starea de oboseala este si poate sa fie o stare de frustrare de care o persoana poate fugi, deoarece nu o simte intr-un mod placut. Daca te-ai recunoaste nemultumita ar fi necesar sa accepti ca in tine este un continut (in cazul nostru faptul ca se simte nebagata in seama, trecuta pe un plan secund), cu care ar fi in firea lucrurilor sa se faca ceva (sa recunoasca ca exista o problema de cuplu, sa gaseasca o cale de comunicare cu el pentru acest continut - ceea ce de fapt s-a si intamplat in cazul nostru). Daca spune ca este obosita, problemele se simplica semnificativ, in sensul ca acum, are nevoie de odihna si nu de un lucru pe care ar simti ca ii complica existenta si pe care l-ar infrunta. Pe de alta parte, starea de oboseala are si alte avantaje in acest context descris prin starea de oboseala care presupune o stare de somn implica ca ea ar putea beneficia de atentia lui.

In locul tabloului ceea ce ar atrage atentia lui ar fi starea ei. Mai mult, aceasta stare de oboseala ar presupune ca cei doi au posibilitatea sa petreaca un timp impreuna (este cumva dorinta ei?). Aceste rationamente sunt uneori constiente dar in covarsitoarea majoritate a cazurilor sunt rationamente inconstiente prin care o persoana reuseste sa isi realizeze dorintele in ciuda nu numai a partenerului, ci si a ei insisi.

Sa urmarim continuarea? In fata partenerului, ea acum poate afirma cu toata sinceritatea necunoasterii inconstientului propriu: "as fi vrut sa mergem impreuna in muzee, dar nu stiu ce a fost cu mine, m-a lovit asa o oboseala". Nu este cazul nostru, dar putea sa fie o continuare foarte raspandita printre cupluri.

Prin analiza continuturilor personale aceste nevoi, aceste stari inconstiente pot sa fie aduse la lumina si puse fata in fata cu ceea ce isi doreste o persoana:"Da vreau sa fiu cu el cand sunt in vacanta, nu am nevoie de strategii complicate care sa imi iroseasca energiile pentru asta, pot sa-i vorbesc despre asta si, impreuna, sa gasim o solutie".

Aceasta abordare care inverseaza in linii mari constientul cu inconstientul este o modalitate de a ne face viata mai placuta, mai simpla, mai in firea lucrurilor. Pentru asta e nevoie de psihoterapie si de capacitatea de a vedea in tine ceea ce este dorinta inconstienta.

In concluzie? Se pare ca putem vorbi despre o oboseala buna, oboseala care urmeaza starii noastre de spontaneitate si o oboseala rea care este o stare de nemultumire dar si una de implinire a dorintelor. Aceasta forma de implinire a dorintelor nu este nici pe departe multumitoare, ci doar o victorie a la Pirus. Oboseala ca stare de protectie fata de lucruri nemultumitoare? Oare ce ai raspunde la aceasta intrebare?