Omul are nevoie de echilibru, pe de o parte cu tot ceea ce este in jurul sau, pe de alta cu sine. A fi impacata cu tine insuti, este primul pas spre linistea sufleteasca. Se pune intrebarea care sunt lucrurile cu adevarat importante din viata de zi cu zi? Ce inseamna linistea sufleteasca? Si care sunt caile care te duc catre linistea sufleteasca?
Familia, locul echilibrului
"De la mama mea am invatat ca sanctuarul femeii este casa. Mama imi spunea mereu cand eram eu de varsta copiilor mei, ca lasa toate grijile la usa, atunci cand se sterge pe picioare si, ca indiferent cat de grea este viata, in casa nu intra decat zambitoare si senina. Nu am inteles vorbele mamei decat atunci cand am avut si eu copiii mei, cat am fost nevoita sa ma lupt si eu cu viata asa cu o facea mama. Am inteles ca acasa iti incarci bateriile, ca acasa este mereu liniste si pace, si ca daca reusesti asta, atunci sunt foarte mari sanse sa castigi toate razboaiele de zi cu zi", spune Cristina, de 40 de ani, mama a doi baieti.
Nu ma supar. Iert si uit
"De foarte multe ori am fost intrebata, cum reusesc sa fiu mereu vesela si increzatoare in ziua de maine. Unii spun ca sunt optimista si atat. In fapt este mai mult de atat. Eu nu ma supar. Sau mai corect spus, uit foarte repede ca m-am suparat. Si celui care m-a suparat ieri, maine ii zambesc. Efectul este miraculos. Parca am un scut protector, care ma apara in fata oricaror rautati. Culmea este ca aceasta capacitate a mea de a ierta, de a zambi celui care m-a suparat, sau m-a nedreptatit, il face sa-mi devina prieten", a povestit Elena, cu zambetul pe buze. Elena are 33 de ani, este casatorita si are o fetita de sase ani.
Copilul meu, resortul meu invizibil
"Pentru mine linistea sufleteasca este echivalenta cu siguranta zilei de maine. Liniste inseamna sa-mi stiu copilul, pe care il cresc singura, in siguranta. Sa stiu ca este sanatos, ca are mancare buna, ca are haine curate si un loc cald si curat, care sa insemne acasa. Iubirea pentru copilul meu ma incarca cu toata energia de care am nevoie, si imi aduce putere si liniste. Nimic nu se compara cu momentul de tihna total, in care, seara, dupa o zi de munca si alergatura, stam impreuna, vorbim, citim povesti, facem planuri de viitor si ne bucuram de fericirea de a de a ne avea unul pe altul", spune Alexandra, de 37 de ani, mama unui baiat de sase ani.
Ma duc la biserica
"Am avut, in urma cu cativa ani, o perioada foarte grea in viata. Parca eram prinsa intr-o plasa de paianjen. Nu eram un credincios practicant. Nu mergeam la biserica decat de Pasti si, poate, de Craciun. Imi lipsea exercitiul practic, al relatiei cu Dumnezeu. O prietena mi-a spus sa merg la biserica, am protestat si i-am spus ca nu am timp de pierdut. A continuat sa ma indemne. 'Du-te cand biserica este goala, du-te cand vrei, si cand poti. Du-te, stai jos, si spune-I lui Dumnezeu cum te lupti tu pentru viata ta. O sa ai surpriza ca va vorbi cu tine!'. M-am dus. Si a fost minunat. Nu va asteptati sa spun ca acum viata mea este un paradis. Este o viata normala, cu multe greutati si putine bucurii. Dar ma simt impacata, si linistita, si capabila sa duc viata mai departe", ne-a povestit Ioana, de 43 de ani.
Ma feresc de regrete
"De foarte multe ori l-am auzit pe tata-l meu ca regreta ca in anumite momente nu a fost mai mult timp aproape de mama lui. Sau ca regreta ca mama lui, si bunica mea, a ramas in ultimii ei ani de viata singura si departe. Cand tata spune asta, se vede pe fata lui ca sufera, ca este macinat de o durere surda, care nu-i da pace. Asa ca mi-am facut un tel din a spune ca 'nu vreau sa am regrete'. Cand eram mai tanara a fost usor pentru ca naivitatea varstei m-a facut sa cred ca este usor sa traiesti fara sa ai regrete, dar mai tarziu am inteles ca regretele sunt uneori inevitabile, pentru ca sunt consecinta alegerilor pe care le facem, dar ale caror urmari nu le banuim. Si atunci ca sa ma pun cat se poate de mult la adapost am decis, si in buna masura am reusit, sa fac lucruri care sa ma fereasca de regrete. Ma tin mereu de cuvant cat promit ceva celor dragi si nu ratez nicio ocazie ca sa le arat cat de mult tin la ei si cat sunt de importati pentru mine", povesteste cu lacrimi in ochi, Angela, de 31 de ani.
Lectie despre linistea sufleteasca
Linistea sufleteasca ascunde foarte multe detalii, dar toate tin de natura umana, asa ca se poate educa si se poate invata. Linistea sufleteasca isi are radacina in puterea de a ierta, in iubire si in rabdare, si se poate invata daca ai puterea de a aduce in fata sentimente profund umane.
1. Arta. "Daca a gresi e omenesc, atunci a ierta este un privilegiu. Sa ierti inseamna sa te eliberezi de suparare, de tristete si resentimente. Toate acestea iti macina sufletul si nu te lasa sa privesti inainte. Inima ta este asemenea unei cutii de bijuterii. Daca ingramadesti in cutie furia, frustrarea sau frica, invidia, gelozia, unde vor mai avea loc iubirea, increderea si succesul?", scrie Alice Wheaton in cartea sa "Iertare si compasiune".
2. Iubeste. In Noul Testament se spune "Dumnezeu este iubire". O iubire care depaseste iubirea din cartile sfinte, si care in final se intoarce inzecit la tine.
3. Rabdarea. Se spune ca doar cei rabdatori, pot pastra pacea, dar si ca rabdarea poate invinge indrazneala.
Linistea sufleteasca este unul dintre cele pretioase daruri, iar sarbatoarea Invierii, unul din cele mai potrivite momente sa-l primesti.
Tu cum te pregatesti sufleteste pentru sarbatoarea Pascala?
Un articol de Otilia Ignat
Comentarii (2)
nu-mi mai gasesc linistea,de ceva vreme , caut la mine si la sotul meu linistea aceea de la inceput, retraiesc momentele placute de atunci si azi , ma regasesc plina de griji, nevoi, dorinte care nu se implinesc..au trecut intr-adevar 8 ani, am trecut prin f multe impreuna, au fost multe reprosuri, vorbe care ne-au durut, situatii neplacute pe care le-am trecut pt ca am avut in suflet iubire pt acest om caruia i-am incredintat tot.azi insa, ma simt nesigura si nu mai pot sa-mi iau seva din nici un colt al sufletului meu, nu mai am putere....el nu intelege, nu simte si nu vede ce simt eu ,poate daca i-as spune ar zice ca-s prostii.am nevoie de un sfat, de putere, de vointa, unde o voi mai gasi? poate in ochii copilasului meu...geo
Minunat articol. Plin de bucurie sufleteasca. Multumesc d-nei Otilia. Sarbatori cu bine, multa LUMINA in casa si in suflet ! Doamne ajuta !
Posteaza comentariu